[ Pagina de START ]

[ Argument ]

[ Autori ]

[ Noutati ]

[Aforismul zilei]

[ Galerie FOTO ]

[ Alte resurse ]

[ Harta site ]

[ Linkuri ]

[ Recomanda unui prieten ]

 

Excesul de carne ameninţă grav planeta

"Nimic nu va face mai bine sănătăţii oamenilor şi nu va spori
ş
ansele de supravieţuire a umanităţii pe Pământ, decât evoluţia
c
ătre o alimentaţie vegetariană" (Albert Einstein)

De două ori mai multe găini decât oameni

În numărul din luna august pe anul 2008, editorii revistei americane "Starea planetei" au publicat un raport al World Watch Institute (o asociaţie care ob­servă evoluţia ecologică mondială) despre consecinţele pe care le are consumul excesiv de carne asupra mediului înconjurător. Articolul începe astfel: "Mâncaţi mai puţină carne şi astfel veţi salva planeta. Fie că vă place sau nu, fap­tul de a consuma carne a devenit o problemă globală".

Consumul de carne şi de produ­se lactate a crescut de patru ori în ultimele patru decenii, iar Banca Mondială consideră că va creşte cu încă 50% până în anul 2020. Există deja de două ori mai mulţi pui de găină decât oameni pe planetă, peste l miliard de porci, l ,4 miliar­de de bovine şi l ,8 miliarde de oi care mănâncă mai multe alimente decât produc. Ţinând cont de creşterea populaţiei mondiale, cererea globală de carne a crescut de cinci ori. Astfel, a consuma din ce în ce mai multă carne înseamnă, în mod implicit, a spori din ce în ce mai mult numărul de vite: 1,4 miliarde de bovine au nevoie de spaţiu extins, în plus, mănâncă foarte mult, astfel încât, pentru a fi hrănite, în unele ţări au început să se taie pădurile. Iar acestea sunt plămânii planetei, ele absorb dioxidul de car­bon, în ele cresc animalele sălbatice, ecosis­temul lor reglează clima. Conform statisticilor, în ultimii 30 de ani, modul nostru de viaţă a făcut mai mult rău planetei decât au făcut-o oamenii de la înce­putul existenţei lor pe Pământ. Mai mult rău în 30 de ani decât în zeci şi zeci de mii de ani! Am reuşit să facem aerul de nerespirat, apa de nebăut şi pământul care ne hrăneşte din ce în ce mai otrăvit. Şi toate acestea se datorează în mare parte alimentaţiei noastre. Raportul asupra Stării Planetei studiază punct cu punct zonele de alertă ecologică, în raport cu creşterea intensivă şi consumul de carne: despădurirea, eroziu­nea, penuria de apă potabilă, schimbarea climatică, răspândirea bolilor.

Cinci metri pătraţi de

pădure pentru un

hamburger

Pădurile tropicale umede conţin peste 50% din biodiversitatea planetei. Din 1970, mai mult de 20 de milioane de hectare au f ost distruse pentru a f ace loc păşunilor. Astfel, pentru fiecare bucată de carne dintr-un hamburger se taie 5 metri pătraţi de pădure, "În 1990", afirmă World Watch Institute. "programul mondial pentru combaterea foametei din ţările sărace a «  demonstrat că dacă recoltele obţinute ar fi fost distribuite fără a deturna grâul ca hrană pentru vite, ar fi putut asigura un regim vegetarian pentru 6 miliarde de oameni, în timp ce o alimentaţie bogată în carne, aşa cum s-a generalizat ea în ţările dezvoltate, nu poate fi garantată decât pentru 2,6 miliarde de persoane".

Ce mănâncă animalele pe care noi le mâncăm

l kg de carne = 16 kg de grâu

În prezent, 49% din recoltele alimentare din lume sunt consumate de către vite. Alimentele de provenienţă animală se situează în vârful lanţului alimentar, necesitând o suprafaţă de pământ mai mare decât alimentele vegetale. Produce­rea unui kilogram de carne de vită nece­sită 16 kilograme de grâu. Din această cauză, majoritatea pământurilor sunt exploatate pentru a hrăni animalele (64% din terenurile cultivabile de pe planetă servesc producţiei de carne).

În plus, această exploatare contribuie la eroziunea pământului, la utilizarea pesticidelor, erbicidelor şi a îngrăşămin­telor chimice în exces. Consumul mon­dial de îngrăşăminte de sinteză a trecut de la 7 milioane de tone în 1947, la 53 de milioane de tone în 1968, pentru a depăşi cu mult 150 de milioane de tone în prezent! Din această cauză, stratul de humus se distruge cu o viteză ameţitoare (300 de tone în fiecare minut), iar con­secinţele sunt extrem de grave.

În afară de jumătate din recoltele mondiale, vitele mai consumă şi un sfert din producţia globală de peşte (sub formă de făină animală). Din această cauză, 7 dintre zonele mondiale importante de pescuit au ajuns deja să fie golite.

Consumul de apă

 

100 g de carne=7000 litri apă

Folosirea cea mai intensivă a apei e cauzată de animalele pe care le creş­tem pentru carnea lor. Astfel, vitele utilizează 60% din rezervele mondiale de apă. Or, în prezent, ştim foarte bine cât de mult se rarefiază apa... Oare este raţional să o consumăm pentru friptura» de zi cu zi? În ţările în curs de dezvoltare este nevoie de 55 de litri de apă pentru a produce făina necesară fabricării unei pâini, în timp ce în ţările dezvoltate, este nevoie de 7000 de litri de apă pentru a produce 100 de grame de carne.

Apa şi poluarea

Urină în izvoare si lacuri

În afară de consumul unei cantităţi uriaşe de apă, vitele contribuie şi la poluarea ei mai mult decât toată industria şi toate canalele de evacuare a reziduurilor la un loc (sursa — World Watch Institute), în prezent, cantitatea de fecale de vită este aşa de mare, încât pământul a ajuns la saturaţie, în Elveţia, de exemplu, lacurile Sempach şi Baldegg sunt aşa de poluate, încât trebuie injectate în mod artificial cu doze de oxigen pentru a li se permite să respire, în fiecare iarnă, zăpezile şi ploile spală din pământ nitraţii conţinuţi în urina animalelor şi îi varsă în izvoare şi în lacuri.

 

Schimbări climatice

Gazele emise de vite -gaură gigantică în ozon

Dacă anumite gaze, precum dioxidul de carbon, sunt asociate cu carnea (transportul la abator, tranşarea, ducerea ei la locul de vânzare etc.), alte gaze, nu mai puţin toxice, sunt emise chiar de către animale. Creşterea vacilor produce 115 milioane de tone de metan anual (prin flatulaţie). Acesta este responsabil pentru 28% din întreaga gaură a stratului de ozon. El este un gaz cu un foarte puternic efect de seră, având acţiune de lupă asupra energiei solare, ducând astfel la încălzirea atmosferei.

Raportul făcut de World Watch Institute conti-I nuă cu producţia alimentară a pământurilor agricole, care nu ţine cont de creşterea popu­laţiei, pierderile de biodiversitate şi ameninţarea cu dispariţia a multor specii, crearea de zone moarte în oceane, creşterea traficului de carne prove­nind de la animalele sălbatice, care duce la masa­crarea populaţiilor de gorile, cimpanzei şi alte primate, transmiterea bolilor (doar prin inter­mediul bălegarului se pot transmite peste 40 de boli la om), vaca nebună acum câţiva ani, gripa aviară în zilele noastre. Oare unde ne vor duce obiceiurile noastre alimentare greşite? "În domeniul ecologic şi economic, faptul de a consu­ma carne este o problemă, un pericol care ameninţă umanitatea", conchide raportul. Astfel, dacă dorim ca urmaşii noştri să mai poată bea vreo­dată apă de la un izvor sau să ştie ce este acela un copac, trebuie să ne schimbăm alimentaţia urgent. Pentru că noi suntem aceia care fac să funcţioneze aceste uzine de carne şi tot noi avem puterea de a opri, cât mai este timp, această distrugere.

Concluzii

În prezent există numeroase cărţi foarte bine documentate unde ne putem informa asupra vegetarismului şi a proteinelor vegetale. Se mai găsesc şi alte cărţi de unde putem afla şi că friptura din farfuriile noastre nu este chiar aşa de bună cum credem, 80% din animalele tăiate în abatoare ajun­gând acolo bolnave. Se mai spune că porcilor li se injectează peste 100 de produse diferite, înainte de a fi omorâţi. Producătorii de pui, porcine, bovine şi peşte din Canada utilizează peste 20.000 de tone de antibiotice pe an.

Ştiind toate acestea, poate că este momentul să ne revizuim deprinderile alimentare şi să mâncăm carne doar o dată pe săptămână, aşa cum făceau înaintaşii noştri ţărani. Cât despre bolile stârnite de excesul de carne... într-un articol viitor.

ANDREI CHERAN

(Sursa: articol preluat din revista FORMULA AS nr. 857-februarie 2009)