[ Pagina de START ]

[ Argument ]

[ Autori ]

[ Noutati ]

[Aforismul zilei]

[ Galerie FOTO ]

[ Alte resurse ]

[ Harta site ]

[ Linkuri ]

[ Recomanda unui prieten ]
















[ Linkuri ]

[Arhiva de noutati 2009-2012]

[Arhiva de noutati 2007-2009]


[Aforismul zilei - 2012 ]


[Aforismul zilei - 2011 -1]

[Aforismul zilei - 2010 -2 ]

[Aforismul zilei - 2010 -1 ]

[Aforismul zilei - 2009 -1 ]

[Aforismul zilei - 2008 - 3]

[Aforismul zilei - 2008 - 2]

[Aforismul zilei - 2008 - 1]

[Aforismul zilei - 2007 ]

[ Alte resurse ]

[ Prezentari PowerPoint primite ]

[ Recomanda unui prieten ]




Peter Birkhauser
1911-1976

Simt o putere în mine, care nu este acelaşi lucru cu ego-ul meu conştient. Ea m-a forţat să adopt o cale destul de străină de atitudinea mea conştientă, o cale care contrazicea total voinţa mea şi tot ceea ce consideram ca important. Înainte de a fi în măsură să mă supun acestei puteri, a trebuit ca mai întâi să fiu zdrobit şi aproape distrus. De multe ori am simţit regretul că acest proces a necesitat atât de mult timp, dar acum, privind în urmă peste miile de vise şi sacrificiile unei îndelungi dezvoltări, pot vedea cât de valoroasă a fost experienţa aceasta.

Această putere misterioasă are propria sa voinţă şi propriile scopuri. Ştie lucruri pe care nici o fiinţă umană nu le-ar putea şti. Aşa că sunt sigur că nu greşesc dacă îi dau numele de Dumnezeu. Ea este, după toate acestea mai mare decât orice facultate umanã. Este ceea ce îi atribuim lui Dumnezeu:  a cunoaşte viitorul, sau a şti ce ar trebui să facă o persoană în deceniile următoare.

Peter Birkhauser (într-o conversatie cu Dean Franz, 1975)

Pictorul contemporan care, începând de la un anumit moment al vietii, si-a schimbat complet stilul si continutul artei sale. Spre deosebire de alti artisti contemporani care au redat imagini din inconstientul personal, Peter Birkhauser a redat în special imagini din incontientul colectiv. Imagini în contrast cu imaginile frumoase pe care le pictase pânã atunci. Dar imagini cu semnificatie pentru dezvoltarea umanã, pentru vârsta la care a ajuns omenirea... Imagini care exprimã nevoia de luare în considerare a inconstientului pentru dezvoltarea umanã, dezvoltare care implicã creativitate.
Deosebit de apreciat de C.G. Jung.



Licht aus dem Dunkel

Lumina iese din întuneric


Picturile lui Peter Birkhauser
comentate de Marie-Louise von Franz

Sursa imagini: http://www.slideshare.net/4htyas9/paintings-of-peter-birkhauser

LINXUL
ulei, septembrie 1975

Orice fiintã care se aratã a fi creativã este în slujba unui spirit al naturii
care vrea sã se manifeste prin intermediul ei;
dar adesea prodigioasa energie a acestui spirit este prea mare pentru artist,
mai ales când corpul lui îmbãtrâneste.
Cu putin înainte de moartea sa, Peter Birkhauser a pictat aceastã pânzã
care se bazeazã pe o imagine din vis.
Fiinta umanã si muritoare trebuie sã se încredinteze atotputerii lui Dumnezeu.
Linxul este cel care vede departe,
cel care vede si în întuneric.
Numele lui este legat de lux (lumina).

 

 


Animalul din munte
ulei, 1958

"Archeus" al lui Paracelsus, spiritul creator al naturii, este un foc în interiorul muntelui: este o fortã primitivã care ar putea face iruptie în lumea noastrã si sã o nimiceascã. Flãcãri se înaltã în afara muntelui si pietre se rostogolesc cu vuiet. Jos, în dreapta, o masinã micã si un om care fuge. Dar ochiul rotund si auriu al animalului actioneazã ca un germen de luminã în tenebre, schitând comprehensiune si constientizare. El se aseamãnã cu ochiul unei pãsãri: priveste în depãrtare si nu foarte aproape. Acest animal este un fel de Behemot, fatza obscurã, femininã, a divinitãtii, care asteaptã sã fie eliberatã din adânc, din profunzime.
Artistul calificã acest tablou drept "Forta creatoare încãtusatã", dar a fost numit, bine gândit, si "Animalul-cutremur de pãmânt". Ne dãm seama cu oroare (si este ceea ce i se întâmplã evident micului om care fuge, în partea de jos, la dreapta) cã dacã acest Behemont cu ochi aurit ca o stea se miscã, fie si imperceptibil, muntele întreg care îl contine se va prãbusi si va eploda din toate flãcãrile lui. De acest cutremur de pãmânt care vine din interior, ne temem cu totii: este pericolul cã o revelatie divinã nouã urcã din inconstient si cã, neajungând sã-si croiascã un drum pânã la constiintã sã nu o distrugã în loc de aceasta. Dacã civilizatia noastrã ar fi distrusã de bomba atomicã, aceasta ar fi, în fond, esentialmente pentru cã acest animal nu a putut sã iasã si sã se elibereze. Ochiul lui aurit vede dincolo de imagine, el are o privire pe care o regãsim la ochiul pãsãrii, un ochi care nu fixeazã drept înaintea lui, ci este construit pentru a vedea lucrurile de departe. Aceasta aratã cã animalul poartã în ele germenele unei noi constiinte, o constiintã obiectivã si îndepãrtatã, foarte departe de problemele omenesti si cotidiene. Animalul este întors spre stânga: nu este orientat în directia asociatã în general constiintei, si este un alt motiv pentru care este "întemnitat". El nu poate fi decât acolo, sub povara înspãimântãtoare a stâncii în fuziune, si nimeni nu are idee ce va face el. Trãsãturile lui sunt cele ale unui saurian paleontologic din vremea primelor specii de viatã animalã. Asa cum îmi spunea Jung într-o zi: "acest gen de imagini sauriene desemneazã întotdeauna puterea creatoare. Cãci, a continuat el glumind, Dumnezeu savureazã din plin formele si culorile, El a încercat tot felul de forme noi: reptile care puteau sã zboare ca si pãsãrile, monstrii enormi cu gâturi lungi si capete mici, elaborãri noi si stranii ca penele, si tot felul de fiinte fantastice. Dar El a simtit apoi cã trebuie sã existe ceva acolo sus (si aici Jung arãta spre cap), cã ceva trebuie sã creascã acolo.[...] În cele din urmã si dintr-odatã Creatorul a stiut: ceea ce trebuia era mai mult creier în interior! De aceea El a inventat mamiferele mai evoluate, si saurienii nu aveau decât sã se culce si sã moarã - disperati de propria lor stupiditate!" Acesta este motivul pentru care gãsim atât de des imagini de saurieni în visele de artisti creatori.
Omul care îsi pãrãseste masina într-o stare de panicã nu este numai mic, el este si putin colorat ca un desen tehnic: orice energie, orice viatã este înmagazinatã în animalul sãlbatic si în muntele care îl acoperã. Aceasta aratã imensul decalaj care existã în vietile noastre: pe planul constient, lucrurile sunt tehnice, rationale, golite de culori, schematice, dar fortele inconstiente ale imaginatiei creatoare au devenit distructive pentru cã nu mai gãsesc pe unde sã curgã. Acest animal seamãnã mult cu imaginile medievale ale lui Behemont sau ale Leviatanului si pot fi deci vãzute si ca o laturã obscurã a Creatorului - aceastã laturã a divinitãtii pe care noi trebuie acum sã o recunoastem si sã ne-o apropiem, sperând în acelasi timp cã vom putea evita ca ea sã ne distrugã.


PUER 1960


Acest spirit nou este cel al erei care va sã vinã, care este vârsta Vãrsãtorului. El este cãlare pe un cal alb (Pegas). Oriunde îsi întinde mâna noi forme înfloresc. Cartea Revelatiei lui Ioan îl vede sub trãsãturile unui tânãr asemãnãtor acestuia care, se prezice,

... în lucru...


Sursa: La lumiere sort des tenebres, Ed. LA FONTAINE DE PIERRE,