[ Start ]
[ Argument ][Galerie FOTO] [ Noutati ] [ Alte resurse ] [ Harta site ] [Adauga la Favorite][ Linkuri ] [ Recomanda unui prieten ]

 


Dumnezeu
este
Bucurie







Argument

Galerie FOTO - AUTORI PE SITE
Aforismul zilei - la zi
Sustin/Recomand/Pledez/Sesisez(un fel de sistematizare a viziunii propuse prin acest site)
DEZVOLTARE PERSONALÃ
Pagina lui K.G.Durckheim
Durckheim - blogspot
Video pe Youtube
SUNETUL LINISTII (K.G.Durckheim & Caspar D. Friedrich)
Contact
Copyright

Linkuri
Alte resurse
Aphorismes (fr.)
Le SON du SILLENCE (K.G.Durckheim & Caspar D.Friedrich)(fr.)
Istoria AL ANON si a celor 12 pasi

I s t o r i e:
Autori - depăsită
Harta site - depăsită
Florilegiu(2006)
Arhiva de noutãti 2012-2016
Arhiva de noutati 2009-2012
Arhiva de noutati 2007-2009

Istoric Aforismul zilei:
Aforismul_zilei
Aforismul_zilei_2021-2022
Aforismul_zilei_2020

Aforismul_zilei_2019
Aforismul zilei - 2018
Aforismul zilei - 2017
Aforismul zilei - 2016
Aforismul zilei - 2015
Aforismul zilei - 2014-2
Aforismul zilei - 2014-1
Aforismul zilei - 2013
Aforismul zilei - 2012
Aforismul zilei - 2011
Aforismul zilei - 2010-2
Aforismul zilei - 2010-1
Aforismul zilei - 2009-1
Aforismul zilei - 2008-3
Aforismul zilei - 2008-2
Aforismul zilei - 2008-1
Aforismul zilei - 2007

Poze de vacantã:
Imagini de vacantã - Castelele bavareze
Imagini de vacantã - Praga
Impresii de vacanta - Venetia
Impresii de vacanta - Barcelona
Impresii de vacanta - Viena
Impresii de vacanta - Budapesta

D i v e r s e:
Prezentari PowerPoint primite de la prieteni

Google

SUSTIN/RECOMAND/SESIZEZ

 

SALVATI COPIII
http://www.salvaticopiii.ro/
60% din copiii din România mãnâncã bãtaie de la pãrinti.
http://stiri.re/educatia-facuta-cu-pumnul-statistici-halucinante-arata-ca-60-din-copiii-din-roma
nia-mananca-bataie-de-la-parinti/
Ceva ce trebuie fãcut de cunoscut în România pe toate cãile...
Bãtaia NU este ruptã din rai...
Efectele pe termen lung ale "pedagogiei negre", ale umilirii, neglijãrii, abandonãrii copiilor...

asa cum spun si psihoterapeutii Alice Miller, Susan Forward, Moussa Nabati în textele postate pe acest site.


Trauma copilului bãtut si efectele pe termen lung asupra adultului si mai departe...
Si cum poate fi oprit acest ciclu al traumei...
Cititi un articol foarte bine scris:
Otilia Mantelers - Corpul nu uitã
pe site-ul revistei DILEMA VECHE AICI


Marsul acela "pentru viatã" cred cã ar trebui sã-si extindã pledoaria... si asupra felului în care sunt tratati bebelusii si copiii. Cu deloc mai putinã combativitate...

Oare chiar este rezolvatã toatã problema numai cu aducerea pe lume a copiilor NEDORITI de pãrinti?

E de mirare
atâta sensibilitate a unora în fata avortului si în acelasi timp atâta insensibilitate si orbire a acelorasi în fata abandonãrii copiilor, a maltratãrii copiilor, a bebelusilor chiar!

Câti oare dintre aprigii combatanti ai avortului sunt în cunostintã de cauzã cu privire la soarta copiilor NEDORITI de pãrinti?
A se citi ce spune Alice Miller, de ex. în Cãderea zidului tãcerii, ed. NEMIRA.

Acele marsuri ar trebui sã se transforme în actiuni, în crearea de asezãminte (un exemplu admirabil este cel de aici http://sfantulleontie.ro/2/) pentru asigurarea unei vieti demne, luminoase pentru copiii abandonati, neglijati, exploatati, pentru cei aflati în toatã neputinta lor în "grija" unor pãrinti inconstienti, iresponsabili...

Un exemplu admirabil de oameni cãrora le pasã cu adevãrat aici:
http://copilarieregasita.webs.com/

Si mai e ceva:
Decât sã militeze împotriva contraceptiei cum am vãzut în unele locuri.
Poate cã numãrul atât de mare de avorturi nu ar fi fost atât de mare dacã nu ar fi existat atâta "militare" anti-contraceptie... dacã nu s-ar fi semãnat atâta culpabilizare injustã în privinta contraceptiei...

A SE CITI ÎN ACEST SENS CARTEA
TAINA OMULUI SI TAINA CUNUNIEI
de la Editura THEOSIS, Oradea, detalii aici:

http://www.theosis.ro/index.php/shop/detalii/13
Unii... confundã contraceptia (sau controlul asupra sarcinii) cu avortul...
Biserica condamna avortul, nu contraceptia...

Telefonul copilului: 116 111
http://www.telefonulcopilului.ro/

Ce pãtesc bebelusii când pãrintii se ceartã?
Creierele copiilor care aud vocile furioase ale pãrintilor
devin mai vulnerabile la stres si conflicte


Mai mult aici:http://www.descopera.ro/
Citeste si aici: http://www.eva.ro/sanatate/mama-si-copilul/

RECOMAND
Emisiunea
DOSARELE PSI
de la Radio România Cultural
Sâmbãta între orele 18:15-19:00

Violenta domesticã împotriva femeilor

http://violenta.decatorevista.ro/

DEZVOLTARE PERSONALÃ
Atentie la pierderea calmului, a curajului de a trãi sau a bucuriei de a trãi.
Atentie la umbrã...
Mai mult aici

Meditatia
un mod de viatã
Mai mult aici

ECO-SPIRITUALITATE
Omul este destinat sã participe la ocrotirea Creatiei si la desãvârsirea ei,
nu la jefuirea ei.
Mai mult aici

O SOCIETATE MAI ECHITABILÃ, MAI UMANÃ
- printr-o autenticã culturã spiritualã,
inclusiv dezvoltare personalã -
în care sã fie loc de bine pentru toti.

Mai mult aici

UN MOD DE VIATÃ
MAI SIMPLU
aici
si aici
MAI LENT aici
pentru a fi mai disponibili pentru Esential.

UN MOD DE VIATÃ
MAI SÃNÃTOS AICI si aici
Atentie la problemele de sãnãtate care pot fi semnale de alarmã pentru conflicte nerezolvate, pentru încremenirea vietii din noi,
pentru pierderea drumului...

Despre MOARTE fãrã fricã...
Cunoasterea este cel mai bun antidot împotriva fricii.
aici

Nicolae Steinhardt

Mii de draci mã furnicã vãzând cum este confundat crestinismul cu prostia,
cu un fel de cucernicie tâmpã si lasã,
ca si cum menirea crestinismului n-ar fi decât
sã lase lumea batjocoritã de fortele rãului,

iar el sã înlesneascã fãrãdelegile
dat fiind cã e prin definitie
osândit la cecitate si paraplegie.


Crestinismul neajutorat si neputincios este o conceptie eretica deoarece nesocoteste îndemnul Domnului (...)
....

Crestinismul e o transmutatie, nu a elementelor chimice, ci a omului. Metanoia. Aceasta e MINUNEA CEA MARE (...) transformarea fãpturii.

Nicolae Steinhardt - Jurnalul Fericirii

mai mult aici


Cea mai profundă suferinţă a omului este cea pe care o resimte atunci când îşi pierde ţara de origine, împărăţia supranaturală a Fiinţei lui esenţiale. Este nostalgia omului exilat, departe de adevărata sa patrie. Din angoasa lui se naşte necesitatea unei căi interioare care, printr-un „mers înainte” să-l readucă în ţară. Majoritatea oamenilor nu-şi dau seama de această suferinţă, de această necesitate şi de această şansă, mai ales dacă fac carieră în lume, dacă au o sănătate bună, dacă practică o muncă care îi interesează şi se simt la adăpost în sânul unei comunităţi unde sunt bine văzuţi. Cu toate acestea, în adâncul lor, ei nu sunt fericiţi. Toată securitatea lor exterioară nu împiedică angoasa, culpabilitatea pe care o resimt fără a avea nimic să-şi reproşeze. Ei se îndoiesc de sensul existenţei lor, în mijlocul unei vieţi aparent utile, şi se simt izolaţi deşi, în mod obiectiv, sunt înconjuraţi şi protejaţi. Ce le lipseşte? Care este cauza suferinţei lor: ei sunt despărţiţi de Fiinţa lor esenţială şi nu-şi dau seama că anxietatea lor este protestul eiNumai înrădăcinarea în Fiinţă risipeşte angoasa esenţială, dă un sens existenţei umane şi îi asigură un refugiu în mijlocul insecurităţii din lume.

Nu există nevroză care să nu dispară când Fiinţa esenţială este în libertate la locul ei. [...]

Toată suferinţa lumii exprimă, de fapt, non-manifestarea FIINŢEI în puritatea ei nealterată.

K.G. Durckheim - Despre suferintã si perceptia ei la diverse nivele ale evolutiei umane.
Citeste tot capitolul aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2011/12/kg-durckheim-suferinta.html


Prizonier al disperării şi al angoasei lui fiind, omul îşi refulează fără încetare fiinţa lui profundă. Din această suferinţă care zvâcneşte, inexplicabilă la început pentru conştiinţa obişnuită, se poate naşte o imensă nostalgie, nostalgia a ceva ce nu cunoaştem şi care totuşi ne locuieşte. O anume agitaţie, simţămintele de frică, de vinovăţie şi de gol lăuntric devin însoţitorii noştri obişnuiţi. Ei sunt acolo fără un motiv aparent şi nimic de pe lume nu poate remedia ceva: toate măsurile noastre de siguranţă lasă neschimbată această frică aflată în noi, nici una din bogăţiile acumulate nu acoperă acest gol ce se cască tot mai mult iar omul onest, care duce o viaţă fără reproş, continuă să resimtă o ciudată vinovăţie.
Căci este vorba, de fapt, de cu totul altceva. Deja Viktor Frankl recunoştea în aceasta „nevroza existenţială
".

(Alphonse si Rachel Goettmann - Dincolo în adâncul nostru, Editura Herald, Bucuresti 2008)

fragmente din carte (aici)


Dacă ne-am comporta astfel am trăi într-o lume fără frică.
Poate că este greu de crezut, dar viaţa oferă mult mai multe posibilităţi decât am crede
atunci când ne eliberăm de frica noastră.
Există o lume nouă în noi, şi în exteriorul nostru,
o lume fără frică care nu cere decât să fie descoperită.

din LECTIA FRICII
Elisabeth KUBLER-ROSS - LECTII DE VIATA
(citeste mai mult)


Sunt îndrăgostit de viaţă.
Sunt îndrăgostit de plinătate.
Sunt îndrăgostit de focul viu.
Sunt îndrăgostit de Dumnezeu.
Sunt îndrăgostit de sufletul meu.
Către el merg cu braţele întinse.
Pe el îl caut prin toate acestea.
Nu vreau decât să umplu această absenţă a mea, faţă de mine,
căci toate celelalte nu sunt decât consecinţe şi reflexe ale ei!
Ariane Buisset - Baricadele misterioase
(citeste mai departe)


Blaise Pascal
Oamenii cred sincer ca odihna este ceea ce cauta,
dar ei nu cauta decât tumultul.
(citeste articolul intreg)

Recomandare de carte...
...de vacanta...dar nu numai...
pentru cã e plinã de sens...
si într-o prezentare graficã splendidã...
poate fi un cadou special...

Ariane Buisset :
Ultimul tablou al lui Wang Wei


”Cine sunt eu, deci,
şi cine este lumea? Ce ne leagă?
Suntem milioane dar, în mod sigur, dacă fie chiar unul din noi îşi croieşte drum în lumină, întregul pământ este transfigurat!...”

(citeste fragmente pe site)

Toată lumea cunoaşte povestea lui Iov, dar puţini o ştiu pe cea a câinelui său. Totuşi, acest câine ar avea un cuvânt de spus despre drumul care duce la Dumnezeu. El l-a ajutat pe Iov să priceapă cel mai mare dintre toate misterele, cel al Răului.
(citeste mai departe)


Drama cea mai sfâşietoare a vieţii nu este aceea care îţi sare în ochi. Este cea care nu a fost încă detectată şi care provoacă o nelinişte atât de vagă, încât nu poate purta nici un nume. Cea căreia i-ai căzut pradă fără să ştii. Această nelinişte fundamentală te determină să spui cuvinte, să comiţi acte în definitiv, să învârteşti roata. E protejată de un consens al iubirii şi al tăcerii.

(citeste mai departe)


Selectie de poeme din volumul
Culesul roadelor

de Rabindranath Tagore

Îngăduie: Să nu mă rog să fiu păzit de primejdii,
ci să le îndur fără teamă.
Să nu cerşesc alinarea durerii mele,
ci inima s-o birui.
Să nu caut tovarăşi pe câmpul de luptă al vieţii,
ci să mă încred în tăria mea.
Să nu mă rog înfiorat de teamă, să fiu mântuit,
ci să fiu răbdător în lupta pentru libertate.
Nu îngădui să fiu un mişel,
ce simte harul tău numai în noroc;
ci fă-mă să cunosc cârmuirea mâinii tale
în nenorocirea mea.
(citeste mai departe)


Nicolae Steinhardt - Jurnalul Fericirii

Mirarea extraordinară de a fi chemat.
Eu ?!, am vrea, neîncrezători să spunem.
Nu ne vine a crede că s-a putut opri la o fiinţă a cărei netrebnicie o cunoaştem la perfecţie,
că s-a hotărât să poposească în aşa murdar sălaş.
Uimirii i se adaugă teama,
am vrea să fugim de răspundere (de năpastă?)
şi, ca Moise,
am fi ispitiţi să argumentăm (spre a scăpa):
cine sunt eu ca să mă alegi?
Eu nu sunt un om îndemânatic.
Alege pe un altul.
 
Asupra apropierii de Hristos,
proba care nu înşeală,
criteriul definitiv
este buna dispoziţie.
Numai starea de fericire dovedeşte că eşti al Domnului.

Virtuosul neîmblânzit nu ştie
şi nu poate rosti „dulce Iisuse”,
toată sfera dulcelui îi este străină,
inaccesibilă –
şi uită că
jugul Domnului este blând
şi povara lui uşoară.

(fragmente)


Anselm Grun:
Sã ne iertãm pe noi insine

Foarte frecvent auzim oamenii plângându-se că omul modern nu mai are astăzi simţul vinovăţiei şi al păcatului şi că abandonarea practicii spovedaniei merge mână în mână cu absenţa simţului păcatului. Bineînţeles că în zilele noastre omul nu mai înţelege noţiunea tradiţională a păcatului ca încălcare a poruncilor. Acestea nu mai sunt atât de evidente ca şi altădată. Psihologia ne învaţă că în spatele faţadei impecabile de creştini fideli legii, se poate ascunde multă agresivitate şi duplicitate.
(citeste articolul intreg)


Soeur Emmanuelle
De dimineaţa până seara şi de seara până dimineaţa căutăm în afară scăparea salvatoare din vidul lăuntric care ne strânge.
Este o conspiraţie universală împotriva liniştii, a odihnei, a interiorităţii.
Ori tocmai în singurul loc al interiorităţii, în contemplarea stelelor care nu sunt căzătoare se construieşte personalitatea.

(citeste mai mult)

Anselm Grun: Invitatie la seninatatea inimii
Unui om îi era frică de umbra corpului lui şi căpătase oroare de urmele paşilor lui. Pentru a scăpa de acestea a luat-o la fugă. Ori, cu cât făcea mai mulţi paşi, cu atât lăsa mai multe urme; cu cât fugea mai repede, cu atât mai puţin îl părăsea umbra lui. Imaginându-şi că mergea prea încet totuşi, nu se oprea din alergarea tot mai rapidă, fără să se odihnească. Ajuns la capătul puterilor, a murit. El nu ştia că pentru a-şi suprima umbra ar fi fost îndeajuns să se aşeze la umbră şi că pentru a-şi opri urmele ar fi fost îndeajuns să stea liniştit. Ce culme a prostiei!

(citeste articolul intreg)


Vasile Voiculescu : Confesiunea unui scriitor si medic
Îmi cereti sa va spun ceva despre credinta, macar despre credinta mea?
(fragment)

Henri Le Saux

Dumnezeu […]
în îndurarea lui,
îşi trimite mesagerii:
noaptea,
întunericul,
suferinţa,
incapacitatea,
insuccesul în ochii lumii.
El face „semn” omului
şi
aşteaptă...
(citeste mai mult)


Tu esti iubit.
Aceste trei cuvinte,
dacã vrei sã le primesti
cu adevãrat,
pot bulversa si transforma
întreaga ta viatã.

(Iubirea fãrã margini - Un monah al Bisericii de Rãsãrit)
(citeste mai mult)


S.S. Shenuda al III-lea, patriarh al crestinilor copti din Egipt despre:
seninatate,
cum sã ne comportãm cu oamenii,
credinciosia in lucrurile mãrunte,
gandire teoretica si viata practica,
cum sa rezolvam problemele,
ambitie,
incapatanare,
momentul potrivit


"Dacă ne pierdem pacea interioară,
toate ne vor părea perturbate,
iar ceea ce este simplu
ne va părea complicat.
Această complexitate nu vine din exterior,
ci din interior.
*
- Daca sunteti credinciosi în
iubirea pentru cei de aproape,
Dumnezeu va va acorda iubirea vrajmasilor.
El va va da harul
de a va iubi vrajmasii…

(citeste articolul intreg)

30 ianuarie 2023

Am repostat o multime de pagini din cele sterse în iulie 2022.
Lecturã plãcutã!

MEDITATIA ZILEI

16 martie 2024

Mihai Maci
Societatea actualã le propune tinerilor nu intrarea în viata adultã, ci întârzierea ”fericitã” în copilãrie

pe CONTRIBUTORS aici:

https://www.contributors.ro/inainte-de-raspunsuri-intrebarile/


15 martie 2024

Un interviu cu Ioana Scorus pe marginea cãrtii sale Nu copilul e de vinã,
o carte pe care nu încetez sã o recomand,
în jurnalul.ro aici:
https://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/maturitate-psihologica-popor-copil-societate-probleme-959307.html


14 martie 2024

Reiau aici o precizare a mea din anii trecuti dupã mai multe lecturi - si acum si audieri - despre individuatie:

Cred cã ceea ce propune KGD (K.G. Durckheim) este putin, dar esential, diferit de ceea ce propun multi autori pe urma lui C.G. Jung,
atunci când vorbesc despre necesitatea individuatiei fãrã a face acest lucru într-o perspectivã mai vastã, dintr-o ratiune sacrã.
Se pierde din vedere cã Jung însusi a subliniat importanta întâlnirii omului cu Dumnezeu din sufletul sãu.
Si cã nu a recomandat individuatia pentru toatã lumea.
KGD este luminos, pozitiv, constructiv, dãtãtor de sperantã, deschizãtor de orizont, dar constient de realitatea lumii în care trãim.
Nu toate cãrtile despre individuatie îti lasã impresia aceasta pozitivã.

Iar unii vorbitori despre acest subiect, desi ”academici” si cu pretentii de mare culturã, lasã tot mai mult impresia cã nu vãd ESENTIALUL PROBLEMEI, si vorbesc din propria subiectivitate, dezvãluindu-si încet-încet incoerenta, lipsa unei perspective clare, incongruenta
, nocivitatea...

Cititi-i pe A. Maslow, pe Carl Rogers, pe K.G. Durckheim, pe Rollo May dacã vreti sã stiti cum stau lucrurile cu actualizarea sinelui. Si Rogers si Durckheim considerau cã, de la un anumit moment, omul venit sã le cearã ajutor trebuie lãsat sã se dezvolte liber, conform propriei fiinte interioare, nedeviat de vreo directie trasatã de maestru. În nici un caz nu se prevãd ani întregi de mers la psiholog (chiar peste 10 ani am vãzut cã dã bine pentru cei de care vorbeam mai sus). Odatã ce omul a avut un declic, ca sã spun asa, adicã a înteles cum functioneazã si de ce functioneazã asa defect sau a avut o revelatie (experientã de vârf, Maslow) sau a trãit o experientã a fiintei (Durckheim), sau si-a descoperit fiinta (Rollo May) aceasta înseamnã un nou început. ”A rezolva problema de la rãdãcinã” înseamnã ”a dobândi un alt punct de vedere” (T.D. Suzuki)
si a trãi pornind de acolo: în luminã, asumat, cu curaj în fata vietii, de unul singur, fãrã sprijinul nimãnui, doar al Cerului, în orice caz nu se simte ”lipsa luminitei de la capãtul tunelului”.
Cred cã citatul urmãtor spune esenta diferentei:

A
tât timp cât o învăţătură despre om va vorbi despre „necesitatea individuaţiei“
şi despre necesitatea pentru el de a redeveni un sine întreg (Zusichselberkommenmussen),
fără a fi fondată pe o ştiinţă a vieţii bazată pe experienţa Fiinţei,
ea va fi în pericol să devină ori o dogmatică plată,
ori să se pună în slujba unei „psihoanalize“ care,
în timp ce pretinde că îl conduce pe om spre „libertatea omului“ ,
îl conduce de fapt spre o dezlegare funestă de forţe primitive.


Din Prefaţa cărţii K.G. Dürckheim - Im Zeichen der großen Erfahrung          
Todtmoos im Schwarzwald, November 1950


Un interviu interesant luat lui K.G. Durckheim la aproape 90 de ani de psihanalistul jungian Pierre Willequet poate fi citit aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2016/11/calea-este-tinta.html



10 martie 2024

Universul Wabi-Sabi

Bază metafizică
Lucrurile fie involuează către, fie evoluează din neant

Valori spirituale
Adevărul vine din observarea naturii
”Măreția” există doar în detalii modeste și trecute cu vederea
Se poate obține frumusețe din urâțenie

Stare de spirit
Acceptarea inevitabilului
Aprecierea ordinii cosmice

Precepte morale
Scăpați de tot ce nu este necesar
Concentrați-vă asupra a ceea ce este esențial și ignorați ierarhia materială.

Calități materiale
Sugerează procesele naturale; neregulat; intim; modest; rudimentar; neclar; simplu

Wabi-Sabi poate fi considerat un sistem estetic ”multilateral”. Filosofia sa de viață, sau universul său, este autorefernțială. Oferă o abordare integrată asupra naturii fundamentale a existenței (metafizică), cunoașterii sacre (spiritualitate), bunăstării emoționale (stare de spirit), comportamentului (moralitate), precum și asupra aspectului și senzației pe care o dau lucrurile (materialitate). Cu cât componentele unui sistem estetic sunt definite mai sistematic și mai clar – cu cât mai multe instrumente de înțelegere conceptuală, cu atât mai multe căile prin care se raportează la valorile fundamentale -, cu atât sistemul este mai util.

Leonard Koren – Wabi-Sabi. Pentru artiști, designeri, poeți și filosofi, Editura Vellant, 2019, trad. Ema Stere
Detalii pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/wabi-sabi-pentru-artisti-designeri-poeti-si-VEL978-606-980-080-2--p12788511.html

Leonard KOREN – Considerații suplimentare, Editura Vellant, 2019, trad. Ema Stere
Detalii pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/wabi-sabi-consideratii-suplimentare-leonard-VEL978-606-980-081-2--p12788524.html

9 martie 2024

Un interviu interesant, recent, cu Eric-Emmanuel Schmitt
interviu realizat de Laurentiu-Ciprian Tudor si postat pe blogul LIBRIS.ro aici:
https://blog.libris.ro/2024/02/28/eric-emmanuel-schmitt-optez-pentru-intelepciunea-de-a-accepta-si-a-iubi-conditia-umana-asa-cum-este-ea/
Spicuiesc doar câteva idei:

Optez pentru întelepciunea de a accepta si a iubi conditia umanã asa cum este ea.
Dar nu exclud existenta unei lumi de dincolo, a unei vieti de apoi. Doar cã nu pot fi sigur. Pot doar sã sper!
...

Catastrofele sunt motorul Istoriei. [...] Noi nu cãutãm binele, ci doar ne ferim de rãu. Oamenii progreseazã doar prin reactie, ca sã ob?tina ceva mai putin rãu.
...
Fericirea? Sã trãiesti viata ta, nu pe a altcuiva. Sã trãiesti în functie de cel/cea care esti, odatã ce te-ai descoperit. Sã nu trãiesti viata impusã de pãrinti, de societate, sau de orice alta instantã contingentã si exterioarã sinelui.

...
5 martie 2024

Joël PAUL - O eficacitate vitalã

”Fie cã vrem sau nu, fie cã suntem constienti sau nu, noi apartinem Vietii, sursa si suportul existentei noastre.
Corpul viu, Leib (în germana), îi reaminteste omului cã completitudinea sa, punctul sãu de sprijin, mãretia sa, tine de faptul cã el poate deveni constient de aceastã apartenentã la ceva mai mare, constient cã „un val este si oceanul totodatã”.
Dacã corpul obiect îi serveste mentalului uman în dorinta lui de acumulare, de performantã si de dominare, recunoasterea si dezvoltarea corpului viu ne redistribuie în acest rol adesea uitat: slujirea vietii si a devenirii ei.”


Joël PAUL în scrisoarea periodicã de la Centre Durckheim, France
tradusã integral în româneste aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2024/03/joel-paul-o-eficacitate-vitala.html

10 februarie 2024
Recomandare de carte:
Ioana Scorus - Nu copilul e de vinã.
Pentru o contraeticã a pãrintelui care stie tot
Editura HUMANITAS, 2023


O carte pe care ar trebui sã o citeascã toatã lumea, nu doar pãrintii.
Pentru a întelege cum functionãm, spre ce se îndreaptã lumea asa cum functionãm, asa cum suntem formati dacã nu constientizãm.
De mult nu am citit ceva atât de esential
exprimat atât de curajos.
Cu adevãrat o carte eveniment în domeniul parentingului,
care nu este totusi o carte de parenting,
dar spune adevãrul (realitatea din practicã) despre multe orientãri la modã de parenting, despre eficienta unora numai în anumite conditii,
dar si despre lumea în care trãim, despre ideologia progresistã.




Detalii pe site-ul HUMANITAS aici:
https://humanitas.ro/assets/media/nu-copilul-e-de-vina.pdf

Ioana Scorus este psiholog, psihoterapeut de sorginte psihanaliticã si scriitoare.
Eu am descoperit-o citind cartea de dialog cu Ion Vianu, In defintiv...


7 februarie 2024

La ordinea zilei - (dez)informati pe banii nostri...

PSD si PNL au cumparat stiri pozitive cu o suma egala cu cât a costat constructia spitalului „Daruieste viata”. Platile au crescut, în secret, de la 60 de milioane de lei pe an la peste 100 de milioane de lei.

Citeste întreaga stire aici
https://www.libertatea.ro/stiri/psd-si-pnl-au-cumparat-stiri-pozitive-cu-o-suma-egala-cu-cat-a-costat-constructia-spitalului-daruieste-viata-4795526

Pe de altã parte si ceva de bine, de mare bine, veti vedea:
Sãptãmâna aceasta
la Radio România Cultural la emisiunea Vorba de culturã de la 12 la 12:30 invitat: psihanalist Ioana Scorus


Aici pot fi audiate emisiunile:
https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/vorba-de-cultura/in-perioada-5-9-februarie-invitata-emisiunii-vorba-de-cultura-la-radio-romania-cultural-este-ioana-scorus-id41997.html

1 februarie 2024

Jacques Castermane - Ce poate corpul?

În secolul al XVII-lea, Spinoza, la câtiva ani dupa moartea lui Descartes, scria cã:
„Corpul poate, numai prin legile naturii sale, sa faca multe lucruri care provoaca uimire sufletului sau”.
Multa vreme, când vine vorba de viata umana, locul acordat spiritului a fost disproportionat. Astazi corpul este cel care, în mod surprinzator, ocupa un loc central în multe sectoare ale vietii umane. Pe lânga descoperirile stiintifice referitoare la organizarea si funtiiile corpului, multi oameni îsi rezerva timp pentru corp. Pe lânga practica sportiva, exista practici care vizeaza starea de bine.

Dar sa revenim la acest indiciu fundamental: ce poate face corpul!
...
Citeste mai departe traducerea integralã a scrisoorii de la Centre Durckheim, France, aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2024/01/jacques-castermane-ce-poate-corpul.html

28 ianuarie 2024

Ion Vianu - În definitiv...

...avem nevoie de spirit ca de aer.
Avem nevoie de o religie vie.

Ce iluzie că progresul tehnologic va aduce pacea și raționalitatea în lume! În realitate, știința și tehnologia sunt neutre, ele pot fi în slujba justiției și concordiei, ca și în a crimei și a minciunii propagandistice (fake news). Războiul cibernetic este în plină desfășurare. În același timp, religiile și tradițiile sunt obosite, ele furnizează mai mult un simulacru de consolare decât un adevărat elan spiritual. Și totuși...avem nevoie de spirit ca de aer. Avem nevoie de o religie vie. Era inventării religiilor a trecut, este momentul ca cele existente să fie înțelese și practicate în conformitate cu exigențele rațiunii, dar nu prin reducționism primitiv-pozitivist, ci prin trăirea dinamică a simbolismului. Exigența Luminilor: sapere aude, ”îndrăznește să știi” este o invitație la raționalism, dar nu îngroapă spiritul, dimpotrivă îl potențează, îl învie, scoțându-l din ”somnul dogmatic”. Până la urmă, nu vom degenera într-o societate de furnici, cel puțin ne acordăm această speranță.


ÎN DEFINITIV... – Ioana Scoruș în dialog cu ION VIANU, POLIROM, 2018, pag. 251-252


26 ianuarie 2024

...o lume care este numai o lume a logicii este o lume săracă...
(Ion Vianu)

Recomandare de carte


Pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/in-definitiv-ioana-scorus-in-dialog-cu-ion-POL978-973-46-7475-6--p1259232.html

O mică selecție din cartea, foarte interesantă,
ÎN DEFINITIV – Ioana Scoruș în dialog cu ION VIANU
, POLIROM, 2018, pag. 105-107.
Un dialog pe îndelete, întrebări pe măsura invitatului, pe cele mai interesante teme, inclusiv pe cele mai actuale subiecte. Un regal de lectură care vã va îmbogãti. Recomand din tot sufletul.
Selectie din capitolul intitulat ”Experiența numinosului nu depinde de noi”

Ioana Scoruș: Ce este numinosul pentru dumneavoastră, domnule Vianu, și care v-au fost experiențele spirituale pe care le-ați încadra în această categorie?
Ion Vianu: omul contemporan este din ce în ce mai mult dator rațiunii, raționalității. În această perioadă istorică, începând din Renaștere, apoi în Epoca Luminilor și în perioada revoluției tehnico-științifice, omul tinde să piardă contactul cu spiritualul. Întrebarea mi se pune, obiectiv fiind și înainte de a emite o judecată, dacă această ruptură este o mutilare sau este îndepărtarea unor scorii ale trecutului. [...] În sensul ăsta trebuie pusă problema spiritualului, în sensul existenței sau inexistenței unei acțiuni binefăcătoare a spiritualului asupra vieții umane. Că acest spiritual este cu adevărat operant și face să crească omul este convingerea mea, dar nu este neapărat o partidă câștigată în viitor.
[...]
Dacă ne referim acum la relatarea lui Jung, el însuși, Jung, este o apariție hierofanică, apare ca un fel de zeu, din moment ce numinosul este definit prin rostirile sale neînțelese, dar însușite. Aceste lucruri există! Încercând să nu cad în păcatul deșertăciunii, voi spune că, pe când eram profesor la Institutul maieutic din Lausanne, o instituție care credea în virtuțile spiritului grație fondatorului ei, Giovanni Mastropaolo, am întâlnit pacienți regresați, chiar oligofreni, care efectiv creșteau în prezența unui limbaj înalt și a unor conținuturi pe măsură, ca și când ar fi fost ceva care se transmitea dincolo de cuvinte.
I.S.: Ceva tămăduitor.
I.V.: Prin puterea tămăduitoare a ceea ce este înalt, superior, și asta, într-adevăr, ar putea fi o experiență spirituală. După cum o experiență spirituală pot fi ceremoniile religioase, care rămân neînțelese de marea masă în substanța lor ezoterică și în învățămintele pe care le comunică, dar transformă spiritul prin forma lor în sensul creării unui entuziasm... dar cea mai evidentă și incontestabilă experiență spirituală este audiția muzicii.

...o lume care este numai o lume a logicii este o lume săracă...

24 ianuarie 2024

Iatã ce-mi oferã experienta Ierusalimului: simt ceea ce nu pot conceptualiza.
Nu înteleg misterul mai bine decât înainte, dar îl percep cu intensitate. Credinta mea a devenit o acceptare a realului.
...
Omenirea se împarte între cei care rezolvã enigme si cei care ascultã mistere.

Eric-Emmanuel Schmitt - Provocarea Ierusalimului, HUMANITAS, 2023

17 ianuarie 2024

Dacă pledez pentru faptul că avem nevoie de mai mult timp pentru suflet, doresc să exprim prin acest lucru faptul că sufletul este un ”organ” important, care are și el nevoie de îngrijire. Pe de o parte, aceasta a fost dintotdeauna o temă umană, pe de altă parte, se pare că astăzi, odată cu accelerarea trăită, timpul devine limitat și amenință, după cum se pare, să nu ne mai ajungă. Bineînțeles că facem economie de timp când ceva nu pare să merite la prima vedere, și anume în cazul sufletului. Astfel, se poate observa legătura dintre accelerare și economizare.
Verena Kast - Mai mult timp pentru suflet, Editura TREI, pag. 105


16 ianuarie 2024
Omul modernitãtii târzii
"nu are un obiectiv în fata ochilor,
ci un monstru care-i suflã-n ceafã".
Rosa Hartmut citat de Verena Kast, la pag.146, în cartea sa de citit pe îndelete Mai mult timp pentru suflet.

Am vãzut cã, vorbind despre creativitate, citeazã din R.M. Rilke din cartea sa Scrisori cãtre un tânãr poet, carte din care am postat si eu ceva cândva aici: pages/RMRilke_Scrisori.htm

Tot pe acest site am postat ceva din cartea Verenei Kast UMBRA DIN NOI, de la Editura TREI aici:
pages/Verena_Kast_Umbra_din_noi.htm

Si am vãzut cã citeazã, printre multi altii, din Christa Wolf. Si asa mi-am amintit cã am si eu o carte de Christa Wolf (NICÃIERI/NICIUNDE), carte apãrutã la Editura UNIVERS în 1984, cu o prefatã de Grete Tartler, personalitate despre care eu nu stiam nimic, dar, dupã ce am citit prefata la cartea Christei Wolf, prefatã intitulatã Intre nespus si indicibil, mi-am propus sã citesc neapãrat ceva scris de Grete Tartler.

Am sã redau doar fraza de încheiere a acelei prefete remarcabile:
”Literatura sã nu fie înlocuitoarea unei vieti netrãite,
ci sã stârneascã o si mai intensã, neînfricatã trãire.
Sã transmitã acel crez inexorabil,
”care contrazice strict spiritul tuturor vremurilor:
cã omul e destinat a se desãvârsi.” (Grete Tartler)


13 ianuarie 2024

Mi-au atras atentia zilele acestea

(gratie sugestiilor de publicitate bazate pe acceparea cookie-urilor care ne ”spioneazã preocupãrile :)”- iatã un avantaj al AI)
câteva cãrti scrise de Verena Kast
(despre care nu stiam)
publicate de Editura TREI:


https://www.verena-kast.ch/



https://www.edituratrei.ro/carte/Mai_mult_timp_pentru_suflet_Calea_spre_vitalitate/4974/


si


https://www.edituratrei.ro/carte/Depasirea_de_sine_Invidia_si_gelozia_ca_sanse_pentru_dezvoltarea_personala/3003/
Asã cã le-am achizitionat imediat,
mai ales cã pe ELEFANT erau la promotie.
Sunt si acum la o promotie bunã pe ELEFANT.ro.
Am apucat doar sã le rãsfoiesc, mai ales pe prima enumeratã aici.
Este o carte mare, esentialã despre lucrurile fundamentale din care suntem constituiti.

Nu pot decât sã o recomand cu toatã cãldura.

Ce poate fi mai interesant decât perspectiva unei psihanaliste profunde si dedicate, exprimatã la 80 de ani...

A doua carte, cea despre invidie din perspectiva depãsirii de sine,
despre canalizarea invidiei pe o cale constructivã
e nu mai putin valoroasã.
Simteam eu cã e ceva bun în invidia care te pune la treabã :)... De asta mi-a si atras atentia.

1 ianuarie 2024

Traducerea în româneste a scrisorii actuale de la Centre Durckheim, France

Joel Paul - Apropo de schimbãri 2023... 2024
aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2024/01/joel-paul-apropo-de-schimbare.html



De vãzut noul site al centrului Durckheim (France, Mirmande) condus de Jacques Castermane aici: https://centre-durckheim.fr

Si un interviu video cu Jacques Castermane (iunie 2023) pe youtube aici:



https://www.youtube.com/watch?v=hAjtLxNAs04&t

30 decembrie 2023

Urare de An Nou 2023:
Nu uita sã fii fericit!

Din scrisoarea actualã a lui Joel PAUL de la Centre Durckheim - în curs de traducere în româneste.
Nu e vorba de o urare, ci de o instructiune.


Unui participant care venea regulat la el în timpul unei retrageri si care continua sa fie supãrat de evenimente, maestrul i-a spus mai întâi cu amabilitate:
”- Nu uita sa fii fericit.
Participantul, miscat, a raspuns:
- Multumesc pentru aceasta urare.
Atunci, maestrul, mai ferm de data aceasta:
-Aceasta nu este o urare, ci o instructiune!”
Altfel spus,
opriti-va din a vrea ca lucrurile sa corespunda asteptarilor voastre
si exersati-va sa fiti în acord cu ceea ce este,
prin disciplina si practica.

Si totusi...
Un efort prematur spre armonie compromite rezultatul oricarei lucrari transformatoare.

„FIINTA nu este prezentã într-o formã definitiv dobânditã, ci în transformãrile constante ale formei. De îndatã ce începem sã promitem sãnãtate sau succes în viata celor care fac un exercitiu, asta nu mai are nimic de-a face cu Zen-ul...
...Meditatia trebuie sã fie în primul rând o perceptie a contrariilor în toatã acuitatea lor.
Un efort prematur spre armonie compromite rezultatul oricãrei lucrãri transformatoare.
Perceperea, respectarea, diferentierea si integrarea contrariilor sunt conditiile unei transformãri de duratã. » KG Durckheim

25 decembrie 2023

Din pãcate a fost o alarmã falsã (27.12.2023). Cartea nu exista de fapt în stoc.

Dar cei dornici sã o citeascã ar putea face acum o sugestie de republicare a cãrtii la Editura Herald la domnul Victor Scrima, directorul editurii.

Ori prin formularul de contact de pe site de aici: https://www.edituraherald.ro/contact

Ori prin email direct aici: contact@edituraherald.ro

Este o ocazie sã se audã mai multe voci pentru aceastã doleantã.


Informatie pentru cei care cautã cartea epuizatã de mult timp
Bucuria, fatza lui Dumnezeu în om
de Pãrintele Alphonse Goettmann,



carte publicatã de Editura HERALD în 2010.

Cartea poate fi achizitionatã de la Editura Boema, mai exact de aici:
https://www.librariaboema.ro/carte/bucuria-fata-lui-dumnezeu-in-om--i23534


Am aflat de la cineva care a cumpãrat recent cartea de aici.

Este ”cartea eveniment a vietii mele”, cea care mi-a schimbat perspectiva.

Dar cei care doresc sã o citeascã ar putea face o sugestie la Editura Herald la domnul Victor Scrima, directorul editurii

17 decembrie 2023

O carte teribilã, un must-read pentru cei interesati de Sinele lor adevãrat:





Un fragment foarte expresiv extras din acest volum colectiv
postat de mine azi pe acest site poate fi citit AICI


Corneliu Irimia - Vindecarea rușinii de a fi.
Un nou-născut se întâlnește pentru întâia oară cu mama care nu îl dorește


Desigur, în cele din urmã nimeni nu e de vinã...
dar exact asa se petrec lucrurile...din generatie în generatie...
Si avem nevoie de aceastã explicatie pentru a iesi personal din ”infernul de viatã” pe care îl trãim automat sub semnul rusinii,
pentru a depãsi trauma si a ne regãsi numele cel nou...
(nota mea, V.J.)

Dar nu este o exagerare sã abordãm rusinea evocând o situatie la fel de extremã ca trauma psihicã?
Nu este, în mãsura în care cea din urmã contine toate dificultãtile rusinii pe care le întâmpinã copilul mic: umilintã (...)
Folosin rusinea în scopuri educationale, pãrintii cred cã îsi angajeazã copilul doar în învãtarea necesarã socializãrii sale, dar, fãrã sã-si dea seama adeseori, fac mult mai mult: dezvoltã în copil o scenã psihicã a rusinii pe care pot juca mai târziu allti adulti deloc bine intentionati. Rusinea nu numai cã te face sã-ti pierzi legãturile personale, ci te încurajeazã sã le adop?i pe cele ale agresorului(pe registrul victimã-agresor). Este astfel un mijloc puternic prin care cei care ne-au agresat într-o zi pot continua sã o facã oricând altcândva, fãrã stirea noastrã si, uneori, pentru toatã viata noastrã, prin identificarea cu agresorul si formarea în psihism a unei figuri vãtãmãtoare, punitive, agresoare, chiar abuzatoare. La fel ca un virus/corp strãin, subiectul poate fi locuit ani la rând(poate chiar o viatã întreagã) de emotii, afecte prin care continuã sã fie umilit, subjugat, manipulat, uneori chiar si dupã disparitia/moartea celui care a instalat/a depus în el asemenea continuturi nocive. Rusinea este intrapsihicã, dar este îndeosebi interpersonalã, relationalã si socialã.

(Daniela Luca în volumul colectiv RUSINEA, pp. 28-29)







6 decembrie 2023

— Zen, Yoga, Tai Chi Chuan, Aikido —
Nu este vorba de a preda o abilitate; este vorba de a împărtăși cunoștințele tale.


Acesta este motivul pentru care eu refuz absolut să predau calea trasată de Graf Dürckheim de la distanță printr-o rețea informatică.
Pentru ce ? Pentru că în întâlnirea față în față pe care o permit ecranele este imposibil să ne dăm mâna...!
Este acest lucru cu adevărat rezonabil?
Ceea ce nu ar fi rezonabil ar fi să ne imaginăm sau să credem, cu ocazia acestui contact fictiv, virtual, pe care ceea ce numim progres în domeniul comunicării îl permite, că trăim o adevărată întâlnire de la om la om.


Jacques Castermane în newsletterul pe decembrie 2023
tradus integral în româneste aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/


26 noiembrie 2023

Ce aș putea face pentru a rămâne în contact
cu această parte din mine
care este prea adesea ignorată? 

Răspunsul... un exercitiu! 


Când omul occidental îsi dã seama de impasul
în care l-a condus gândirea sa,
va recunoaște că este zadarnic să scape din el
prin chiar mijloacele care l-au creat
”. (KG Durckheim)

Adevărata rațiune de a fi a exercițiului este aceea
de a redescoperi, la vârsta adultă,
această legătură cu forța vitală originară” care încă suntem,
această legătură cu natura”.


Joel Paul - Sensul exercitiului

Newsletter tradus integral în româneste aici
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2023/11/joel-paul


25 noiembrie 2023

Pânda cere să fii mereu cu sufletul la gură. Acest exercițiu mi-a dezvăluit un secret: întotdeauna ai de câștigat atunci când butoanele de reglaj ale propriei frecvențe de recepție sunt date la maxim. Niciodată nu mai trăisem într-o vibrație a simțurilor atât de acută ca în acele săptămâni petrecute în Tibet. Odată ajuns acasă, voi continua să privesc lumea cu ochi mari și să-i scrutez zonele de umbră. N-are importanță că leopardul nu va mai fi la ordinea zilei. A sta la pândă este un mod de a te comporta. În felul acesta, viața nu trece ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Putem sta la pândă sub teiul din fața casei, urmărind norii pe cer, sau chiar la masă cu prietenii. În lume se întâmplă mai multe lucruri decât credem.

Sylvain Tesson – Leopardul zăpezilor, Polirom, pag. 176




4 noiembrie 2023

O carte pe care o citesc acum,
foarte densã în informatii,
dar bine sistematizatã în capitole concise,
despre istoria tumultuoasã a orasului Ierusalim
IERUSALIM. Biografia unui oras
de Simon Sebag Montefiore,

Editura TREI.


Detalii pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/ierusalim-biografia-unui-oras-simon-sebag-tre978-973-707-500-1.html
31 octombrie 2023
Un interviu cu Silviu Dragomir, autorul cãrtii MIJLOCUL VIETII



pe CONTRIBUTORS aici:


https://www.contributors.ro/psihoterapeutul-silviu-dragomir-despre-criza-de-la-mijlocul-vietii-infrutarea-unor-demoni-noi-intalniri-cu-umbra-maturizarea/

Ca idee: Cele trei posibilitãti ale vârstei de mijloc tratate în carte sunt: regresie, stagnare sau dezvoltare.

26 octombrie 2023

Am mai gãsit încã ceva pretios în colectia de emisiuni Eu pot! de pe TVR1.
Despre limitele emotionale sãnãtoase.
Mai rar asa claritate si discernãmânt! Curaj de a spune lucrurilor pe nume.
Invitata Ancãi Mazilu: dr. Ana Maria Ducutã - va fi si sâmbãtã, 28.10.2023, de la 7 dimineata pe TVR1

Emisiunea poate fi vizionatã pe youtube aici:
https://www.youtube.com/watch?v=pVLm4OQcQ44


Si încã una foarte foarte utilã pentru situatii toxice mai putin vizibile:


"Manipulatorii silentiosi"-cum ne furã vietile?
pe youtube aici:
https://www.youtube.com/watch?v=ckePZa8lNLI

21 octombrie 2023

În lupta de a cuceri lumea exterioarã,
uitãm de lumea interioarã
.





Tocmai am urmãrit o emisiune de neratat pe TVR1
EU POT de Anca Mazilu, sîmbãta de la 7 la 8 dimineata.
Invitatul de azi:Rajko Kuzmanovici.
Emisiunea este deja postatã on line aici:

https://www.youtube.com/watch?v=i0dUePCK8BU

Apropo de menirea noastrã:
Nu am venit pe aceastã lume ca sã devenim pensionari.

17 octombrie 2023



Jon Fosse - laureatul NOBEL pentru literaturã pe anul acesta pentru meritul de
”a da voce indicibilului”

în opera sa.



... în sfârșit, singurul lucru pe care știu să-l fac e să pictez, trăiesc din pictură, iar asta e bine și e rău în același timp, dar măcar te obligă să fii perseverent, să pictezi tablou după tablou, măcar atât, când nu pictez, adesea mă surprind stând ceas după ceas și privind în gol, total nemișcat, pot să stau mult timp nemișcat, privind în gol, fiindcă e ca și cum ideile cele mai bune de acolo vin, ca și cum din acel nimic poate răsări ceva adevărat și palpabil, poate răsări ceva care transmite foarte multe, iar acest ceva se poate transforma într-o imagine, sau pot să stau acolo nemișcat și privind în gol și să mă golesc la rândul meu de orice gând, să rămân gol de tot, și liniștit, iar liniștea asta îmi place să cred că e cea mai sinceră rugăciune a mea, în liniștea asta e Dumnezeu cel mai prezent, fiindcă Dumnezeu poate fi auzit numai în tăcere și liniște, și poate fi văzut numai în  ceea ce nu se vede, sigur că știu Tatăl Nostru și-o spun în fiecare zi, ca să fiu sincer, cel puțin de  trei ori pe zi, de fapt, adesea de mai multe ori de atât, și am învățat-o pe de rost în latină, și eu când învăț ceva pe de rost învăț astfel încât să pot vedea aievea în fața mea, niciodată nu tocesc, pentru că îmi pot aminti lucrurile scrise, dar mai degrabă ca o imagine, dar încerc să-mi aduc aminte numai lucrurile scrise pe care consider că are rost să mi le amintesc, și reușesc, spre deosebire de imaginile din viață, să le împiedic să mi se întipărească atât de adânc în minte, mi-am făcut propria traducere în nynorsk din Tatăl Nostru, pe care bineînțeles că o știu pe de rost, pe care o văd aievea în fața ochilor când vreau, totuși momentele astea în care stau nemișcat și privesc în gol, în care mă golesc de tot și mă umplu de liniște, ele sunt cele mai adevărate rugăciuni pe care le spun, și după ce mă afund în liniștea asta, în starea asta, pot să rămân acolo multă vreme, pot să stau multă vreme așa, pierzând noțiunea timpului, stând nemișcat și privind pur și simplu în gol, și devin, într-un fel, tocmai nimicul în care mă holbez atât de insistent, nu știu cât de mult pot sta așa, dar pot să rămân așa mult, mult de tot, iar aceste ore de liniște totală se metamorfozează și devin lumina din tablourile mele, lumina care se ivește în întuneric, care devine întuneric luminos, nu știu, dar se întâmplă să mă gândesc sau să sper că poate fi așa, îmi zic în timp ce stau întins pe pat și mă gândesc că trebuie să mă culc ...

Jon Fosse – Numele celălalt. Septologie I-II, pag. 213-215, Pandora M

... chiar și Dumnezeu se află, invizibil, acolo, fiindcă Dumnezeu nu există, el pur și simplu este, și străbate tot ce există, dar nu ca ceva care există la rândul său, ci ca ceva care are ființă, cum s-ar zice, mă gândesc, deci dincolo de bine și de rău, frumosul și urâtul sunt în conflict, binele e întotdeauna prezent, în timp ce răul doar încearcă într-una să-și facă simțită prezența, cumva, îmi zic și pierd șirul gândurilor și îmi dau seama că înțeleg foarte puțin și gândurile astea ale mele nu duc nicăieri, îmi zic și mă uit către Brage și văd viața luminând în ochii lui și mă gândesc că înțeleg, totuși, atât de puțin, în timp ce ochii cei mici de câine care mă privesc acum înțeleg, într-un fel, totul, dar și ei vor putrezi, vor dispărea precum ochii oamenilor, la rândul lor, vor putrezi și vor dispărea, sau vor fi arși în foc, într-un rug ca pe vremuri, în natură, dar acum într-un cuptor, o oră sau două sau cât o dura într-un cuptor, și toată ființa umană vizibilă, tot trupul neînsuflețit dispare cu totul, dar ființa invizibilă continuă să existe, de vreme ce nu s-a născut niciodată, nu poate nici muri vreodată, îmi zic, ochii invizibili rămân și după dispariția celor vizibili, celor palpabili, pentru că ceea ce se află în interiorul ochilor, în interiorul oamenilor nu dispare niciodată, ce e adânc în interiorul oamenilor e Dumnezeu, e Împărăția lui Dumnezeu, cum spun Scripturile, și da, chiar așa e, ceea ce se află adânc de tot în oameni va dispărea și va deveni una cu ceea ce este invizibil în toate lucrurile și se contopește cu lumea vizibilă fără să fie vizibil, ceea ce este invizibil în vizibil și face posibilă existența vizibilă, dar numai în oameni, dintre toate lucrurile care există, ceea ce e invizibil în lumea vizibilă e înrudit cu ceea ce este vizibil în mod invizibil în restul lucrurilor, și totuși diferit de ceea ce există, dar invizibilul e comun tuturor lucrurilor care există fără să existe în sine, nu există în spațiu, nici în timp, nu e niciun lucru, e nimic, un nimic, îmi zic și mă gândesc că acest lucru invizibil ia ființă numai cât omul există în spațiu, cât există în timp, iar după aceea iese din fibra timpului, iese din spațiul vizibil, contopindu-se cu ceea ce eu numesc Dumnezeu, și acest lucru invizibil care trăiește în vizibil, care lucrează în vizibil, ba chiar care îl susține se materializează în spațiu și timp ca întuneric luminos, cred eu, tocmai asta și nimic altceva m-am chinuit dintotdeauna să aduc la suprafață în tablourile mele ...

Jon Fosse – Numele celălalt. Septologie I-II, pag. 342-343, Pandora M


16 octombrie 2023

Jacques Castermane - Este fericirea proiectul major al vietii?
Newsletter actual tradus integral în româneste aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/


3 octombrie 2023

Festivalul International de Film de Animatie ANIMEST, editia a 18-a
Bucuresti, 6-15 octombrie

https://eventbook.ro/festival/animest
Pentru cei departe de Bucuresti existã sansa de a vedea totusi ceva din acest festival si anume
o serie de scurtmetraje on line
prin Cinema Virtual
Detalii program Cinema Virtual aici: https://online.animest.ro/screeners/upcoming
Bilete pentru CINEMA VIRTUAL - Detalii aici:
https://www.animest.ro/faq-cinema-virtual


26 septembrie 2023

Un puisor face yoga:



https://ro.pinterest.com/pin/1096345103021882009/
O animatie foarte reusitã!


11 septembrie 2023

Un copil care citeste va fi un adult care gândeste.

Mica bibliotecã din Gai - Arad.
Detalii aici:
https://specialarad.ro/mica-biblioteca-din-gai-un-copil-care-citeste-va-fi-un-adult-care-gandeste/




5 septembrie 2023





Fetzele libertãtii cu psihiatrul Ion Vianu - a fost la TVR1 duminicã seara (în reluare)
partea 1 aici: https://www.youtube.com/watch?v=5j4qnV-gF6Q
partea a doua aici: https://www.youtube.com/watch?v=LNOJxhdB-bw

Despre liberul arbitru, printre multe subiecte abordate, în partea 1 de la minutul 11 înainte
Nu prea cred în liberul arbitru...
...
Fiind predeterminati, ghicim tot timpul ceea ce trebuie sã facem si acest proces de descoperire a ceea ce ne este predeterminat ne tine loc de libertate.
Liberul arbitru este descoperirea a ceea ce suntem predeterminati sã facem.
Dar libertatea se referã si la altceva...


***
Despre FATALISMUL poporului râmân (Ion Vianu)...
apropo de sentimentul NEPUTINTEI INVÃTATE (Eugen Hriscu)...
de care ne-am putea dezvãta dacã am iesi din ceatzã (nota mea, VJ).

Pentru aceastã iesire din ceatzã
prin regãsirea legãturii pierdute cu ESENTIALUL din noi
pledeazã în cele din urmã site-ul meu.

E un fel de misticã, de datorie sacrã a omului ca fiintã de constiintã mai exact.

4 septembrie 2023



Eugen Hriscu

Semnalez douã articole care pun punctul pe "i" în problema atitudinii generale în fata vietii:
Opinia unui psihiatru despre prãbusirea sãnãtãtii mintale si modelul neputintei învãtate
Pe site-ul LIBERTATEA un articol si pe site-ul SPOTMEDIA un interviu cu autorul articolului:

Asistãm la prãbusirea sãnãtãtii mintale a românilor la niveluri nemaiîntâlnite pâna acum. Sase probleme grave
https://www.libertatea.ro
si
Medic psihiatru, despre prãbusirea sãnãtãtii mintale a românilor: aplicãm foarte mult modelul neputintei învãtate

https://spotmedia.ro


29 august 2023


Joël PAUL
De la obisnuitul „corp pe care îl avem”
la extraordinarul „corp care suntem”


Newsletter de la CENTRE DURCKHEIM, France
Tradus integral în româneste aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2023/08/joel-paul-de-la-obisnuitul-corp-pe-care.html

Suferinta spiritualã a omului vine din faptul cã,
într-un anumit stadiu al dezvoltãrii sale,
adevãrata lui fiintã este obnubilatã
de constiinta sa obiectivã.
(KGD)



19 august 2023


In pastel uleios

16 august 2023

...acest blestem al diferenței...

Încă de foarte tânăr își dăduse seama că, în anumite privințe, se deosebea de toți cunoscuții săi. Pentru un copil, conștiința unei astfel de deosebiri era foarte dureroasă. Pentru că, fără să fi făcut nimic și incapabil încă de a face ceva, nu o putea justifica. Prezența de nădejde și iubitoare a adulților care, în felul lor, erau de asemenea deosebiți, era singurul confort pe care îl putea avea un copil, iar Schevek nu beneficiase de el. Tatăl său fusese, într-adevăr, deosebit de bun și de iubitor. Orice era Schevek, orice făcea el, Palat aproba și era loial. Dar Palat nu cunoscuse acest blestem al diferenței. El era la fel ca ceilalți, ca toți ceilalți pentru care comunitatea era un lucru atât de simplu. Îl iubea pe Schevek, dar nu îi putea arăta ce este libertatea, acea recunoaștere a solitudinii unei persoane, pe care doar fiecare, individual, o poate transcende.
Așadar, Schevek era obișnuit cu o izolare interioară, care atenua efectele contactelor întâmplătoare din timpul zilei și al interferențelor vieții la comun, ținându-se la distanță totodată de tovărășia unor prieteni.

Ursula K. LeGuin – DEPOSEDAȚII, NEMIRA, ARMADA CLASIC, pag. 111
O carte de ficțiune interesantă pe care tocmai am citit-o. Si o autoare remarcabilã pe care tocmai am descoperit-o.

Detalii despre carte pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/deposedatii-ursula-k-le-guin-NEM978-606-43-1322-5--p28154420.html

10 august 2023

„Oare Yoga și-a pierdut mintea?”

O scrisoare memorabilã (newsletter)
de la Jacques Castermane, CENTRE Durckheim, France
,
ca ecou la un articol intitulat Le yoga a-t-il perdu la tête? din revista TELERAMA
tradusã integral în româneste aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2023/08/jacques-castermane-oare-yoga-si-pierdut.html

 Pentru că doar persoana aflatã în contact cu propria sa esență
poate lua în considerare parcurgerea existenței sale în lume
- așa cum este ea(și fără să aștepte ca aceasta să se schimbe) -
cu un sentiment de siguranță.


Nota mea, VJ
...persoana aflatã în contact cu propria sa esență
adicã prin iesirea din FLATLAND ...
(tocmai citesc cartea lui Edwin A Abbott FLATLAND - o fictiune genialã)


9 august 2023

De citit neapãrat:
Un articol foarte interesant pe UNIVERSUL.NET
despre DISTOPIA în care trãim si spre care ne îndreptãm vertiginos
la o privire mai profundã:
France Soir: Imbecilizarea speciei – trecerea la Idiocen

AICI:
https://universul.net/video-france-soir-imbecilizarea-speciei-trecerea-la-idiocen/

Distopie? În primul rând pentrã cã suntem în plin FLATLAND (nota mea, VJ)


25 iulie 2023

Din seria Începãtorii se laudã cu isprãvile lor (încã jalnice)

Am inventat o paginã cu ce am mai fãcut AICI




18 iulie 2023

Joël PAUL - „Realitatea în care trãim este o realitate a întâlnirii” (KGD)



... întâlnind aceastã floare, înteleg anumite aspecte ale practicii zen; Asa cum particularitatea acestei flori se naste din lespedea crãpatã, Fiinta care sunt se poate dezvãlui pe rugozitatea, crãpãturile, defectele „zidului eului”.
Fiinta se bazeazã pe crãpãturile eului pentru a creste, a înflori, ca formã, gest, si asta într-un mod unic: este forma individualã specificã fiecãruia dintre noi, cea dorita de viatã, pe care o numim în predarea(învatatura) noastrã„ Fiinta esentialã”.

Joël Paul - în newsletterul actual de la CENTRE Durckheim(France) tradus integral pe blogul destinat lui KGD aici:

http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2023/07/joel-paul-realitatea-in-care-traim-este.html

6 iulie 2023

Jacques Castermane:
Poate ati citit, sau ati auzit, cã a practica Zazen înseamnã
a te afla în fata unei oglinzi?


Subiectul newsletter-ului de la CENTrE DURCKHEIM, France
tradus integral în româneste aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2023/07/poate-ati-citit-sau-ati-auzit-ca.html

2 iulie 2023

Am mai adãugat (azi 2 iulie 2023) câteva peisaje (stângace) realizate cu pastelurile pe care le aveam deja de la LIDL. Sunt noname si doar 24 de nuante de pastel cretat, pe când minimul ar fi de 48 de nuante. Mi-am comandat deja un set de pastel uleios si unul de pastel cretat. La cel realizat ieri, cu aleea din pãdure, eu am doar 3 nuante de verde, în video-ul pe care l-am urmãrit erau mult mai multe. La cel realizat azi, cel movuliu, îmi lipsea tocmai culoarea esentialã (Violet). Si ziceam cã e asa de simplu de fãcut. Dar nimic nu e simplu pentru un începãtor...
Nici hârtia utilizatã la ultimele douã peisaje nu e cea inndicatã pentru pasteluri, noroc cã s-a terminat blocul de desen respectiv.



Pentru cei interesati de pictura în pastel mentionez cã existã un curs foarte bun în limba românã, pe care l-am cumpãrat si eu, în format electronic:
Peisaje în pastel
de Laura Mateescu, autoare prezentã în on line cu o multime de lectii, sfaturi utile, înregistrãri video demonstrative, cursuri în format ebook - în materie de picturã pe toate mediile posibile, si în materie de fotografie.
Site CursPictura aici
https://www.curspictura.ro/

Dar existã si o multime de canale pe youtube ale unor artisti vizuali care au lectii pentru începãtori.

23 iunie 2023

Nu gãsim cerul dacã eliminãm pãmântul” (K.G.Durckheim)

Joël PAUL (de la Centre Durckheim, France) :

Mult timp mi-am reprezentat Calea, Calea spirituala, ca o linie liniarã care s-ar ridica constant spre cer. Un drum care m-ar scoate inevitabil în sus, din „biata” mea conditie existentialã.
Ideal visat al unui paradis mai bun, mereu în altã parte, întotdeauna pentru mai târziu...
Acum as spune cã, dacã exista progrese sau înaintare pe Cale, acest drum s-ar apropia de realitate daca ar fi reprezentat printr-o coborâre, pentru a evita sã ne legãnãm în iluzii spirituale care privesc doar o ridicare a spiritului în raport cu trupul.
A începe aceasta cale a cunoasterii cu o coborâre în sine înseamnã a pãrãsi mintea, gândurile si credintele ei diverse si variate, sã te întorci, sã ne întoarcem la o constiintã pre-mentalaã pe care o cunosteam de copil si care este încã acolo.

O constiintã sensibilã care ne reuneste cu „Marea Viata*”.

In newsletter-ul de la Centre Durckheim tradus integral în româneste aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2023/06/joel-paul-nu-gasim-cerul-daca-eliminam.html#more

22 iunie 2023

Un film de animatie foarte frumos pe HBOMAX

Calamity, copilãria Marthei Jane Cannary



Detalii pe CINEMAGIA.ro AICI
În primul rând impresioneazã realizarea vizualã picturalã si apoi, cu nimic mai putin, continutul, pledoaria.
Pentru imagini îl voi vedea din nou. E o încântare vizualã.

17 iunie 2023

Din seria Smart Living
Cum ar fi sã descoperi cã trãiesti cea mai frumoasã perioadã a vietii si tu habar nu ai câte poti face?

Un articol de pe Smartliving.ro AICI:
https://smartliving.ro/cea-mai-frumoasa-perioada-a-vietii-sport-sex-inteligenta-memorie/

Spicuiesc doar câteva idei:

„Lenea intelectuala”, inamicul inteligentei.

La ce vârstã suntem mai creativi?




Daca ai trecut de prima tinerete si ai convingerea ca ai ratat perioada cea mai creativa din viata, studiile te contrazic. „Multi oameni au convingerea ca tineretea este asociata cu creativitatea, dar depinde la ce tip de creativitate faci referire”, spune Bruce Weinberg, profesor de economie la Ohio State University si coordonatorul unui studiu despre vârstele creativitatii.
Analizând activitatea laureatilor Premiului Nobel pentru Stiinte Economice, Weinberg a observat ca exista doua vârste creative. Cum era de asteptat, una dintre ele este în tinerete, în jurul vârstei de 25 de ani, iar cea de-a doua, în jurul vârstei de 55 de ani. Cercetarea, detaliata pe site-ul universita?ii americane, este confirmata de alte studii care au identificat acelasi tipar în arte si alte domenii.

În tinerete, creativitatea este spontana. Ideile pe care le generam în aceasta etapa a vietii sunt rezultatul unei inspiratii de moment, a unei gândiri în afara tiparelor si fara a depune un efort mare pentru a obtine creatii valoroase.
Exista însa si un alt tip de creativitate, care apare mai târziu în viata. Ea este rezultatul acumularii de cunostinte pe parcursul carierei. Ideile creative apar în urma unui efort de analiza, interpretare si sinteza a informatiei într-o maniera inovatoare si a unor mecanisme diferite de întelegere, explica Weinberg în cercetarea sa.

Si concluzia:

Atitudinea dicteazã cea mai frumoasã perioadã a vietii
Nu degeaba am remarcat eu articolul mentionat mai sus care mi se potriveste la fix...

Cu ce am început sã mã ocup eu?

Iatã o pozã de pe usã cu încercãrile mele stângace de câteva zile:



Mã intereseazã pictura, arta vizualã mai exact. De ani de zile mi-am tot achizitionat tot felul de materiale, în ideea cã asta as vrea sã fac cândva.
In sfârsit am trecut la fapt, asa cã am început sã învãt sã pictez.
Chiar asta trebuie sã fac ca sã mã simt împlinitã, ca sã mã exprim în sfârsit într-o modalitate.
Am început cu copacii, apoi cu cerul si apa - ca orice începãtor. Învãt zilnic.
O idee care mã bântuie -:) - Ferestre spre realitate, ar putea fi sub formã de colaje, picturã în stil cubist sau altceva...
O altã temã care mã bântuie Lumea albastrã, in ideea albastrului lui Franz Marc, albastrul, simbolul esentei, al spiritului... prezent peste tot chiar si nevãzut.
Si o poveste autobiograficã poate fi povestitã în esentã în atâtea forme vizuale...
Tocmai am descoperit tehnica pastel - peisajul acela lunar a fost un chin pentru cã nu aveam hârtia adecvatã suficient de abrazivã si nici pasteluri foarte bune, si nici unelte pentru detalii. Si nici un pic de experientã! In lipsa unui pastel alb intens am intervenit cu un marker alb si cu ce mai aveam prin casã. Voi încerca din nou pe o hârtie mai abrazivã.


Albastrul lui Franz Marc
Viata lucrurilor The Life of Things a lui Bernie Neville
tãrâmul secular din care nu lipseste prezenta lui Dumnezeu (Paul Tillich).
Fiecare fiintã este o suferintã arzãtoare (Franz Marc)
si totusi
Totul este impregnat de bucurie (August Macke).

Pentru cã


Lumea în care traim nu este o vale a lacrimilor care ne bareaza drumul spre culmile Divinului.
Ci este o punte care sa ne lege de ele.

(K.G. Durckheim).

Fiinta umanã trebuie sã trãiascã în forul ei interior
Pentru ca Dumnezeu care locuieste acolo sã se poatã revela.

(Ma Ananda Moyî)

Regãsirea conexiunii pierdute cu fiinta noastrã interioarã
- de care omul se îndepãrteazã tot mai mult în virtutea unui forwardism impetuos si compulsiv pe orizontalã -,
regãsirea Dimensiunii Verticale
este Marea Noastrã Nevoie,
a omului contemporan.

Cam aceasta este perspectiva pe care mi-as dori sã o exprim...


5 iunie 2023

”Niciodată să nu considerați tãrâmul secular ca fiind fără-Dumnezeu
doar pentru că nu vorbește despre Dumnezeu.”


Paul Tillich - The Irrelevance and Relevance of the Christian Message




O cãrticicã micã plinã de esentã, dar mai ales una care ofera o perspectiva profunda si amplã asupra evolutiei omului si a filosofiei lui de viatã, ce s-a pierdut atunci când evident s-a câstigat ceva...

Omul zilelor noastre, pierzând dimensiunea verticalã, se miscã doar pe orizontalã în virtutea unui impuls de a merge tot înainte (ahead and ahead) pe care Tillich îl numeste ”forwardism”.
Dar toatã aceastã înaintare compulsivã se petrece pe fondul unei lipse de sens (meaninglessness).

Omul actual ar trebui sã reziste unui ”forwardism” lipsit de sens care îi determinã existenta interioarã si exterioarã.

... în toate creatiile culturale ar trebui sã arãtãm prezenta sacrului.

Avem nevoie de o întelegere a culturii mãsuratã nu numai dupã productivitate, ci în termenii semnificatiei ultime care strãluceste prin - chiar si prin cel mai aparent ateist roman si prin cea mai radical anti-umanã artã vizualã.


Cartea contine prelegerile Earl Lectures tinute de Paul Tillich în 1963 la Pacific School of Religion.
Cele trei prelegeri sunt:

1. Recunoasterea irelevantei predicãrii crestine adresate lumii contemporane
2. Natura gândirii de azi: Ciudãtenia ei fatã de crestinismul traditional
3. Revolta contra mintii moderne. Relevanta mesajului crestin în pofida irelevantei lui

Mai multe despre carte pe site am scris aici AICI


4 iunie 2023



Franz Marc - Cãprioare în pãdure, 1914



Din Andere Seite - Cealaltă față a lucrurilor

Câte ceva despre expresionism
din cartea scrisã de Amelia Pavel, Expresionismul si premisele sale,
(Editura Meridiane, 1978)


Expresionismul despre el însusi postat azi AICI


20 mai 2023

August Macke: ”Paradisul pe pãmânt
o perspectivã care ar putea sã parã idilicã
dacã nu ar fi completatã si de cea a lui Franz Marc:
Orice fiintã este o suferintã arzãtoare”.


August Macke - Doamnã în jachetã verde

”Paradisul pe pãmânt. Totul este impregnat de bucurie. ” este viziunea lui August Macke asupra vietii,
spre deosebire de prietenul sãu, mai mare, Franz Marc (Orice fiintã este o suferintã arzãtoare).
August Macke (1887-1914) - pictor german, exponent de seamã al expresionismului german (renan),
...mort în rãzboi, la Verdun, la 27 de ani...




August Macke - Turkish Cafe
(din cãlãtoria sa în Tunis)



August Macke - Grãdinã lângã lacul Thun (Rodier si palmier)



August Macke - Grãdinã lângã lacul Thun


14 mai 2023

Franz Marc (1880-1916)
Preocuparea mea de bazã este frãmântarea pentru o lume nouã;
sã creez, sã anticipez prin lucrul meu.


Nu mai e departe ziua în care europeanul – dintre acei puțini europeni care vor mai exista – o să fie copleșit de marea durere a lipsei de forme. Atunci, acești chinuiți o să-și ridice brațele și o să devină căutătorii de forme. Dar n-o să caute forma nouă în trecut, nici în afară, din fațada stilizată a naturii, ci o să zămislească această formă din ei, după noile lor cunoștințe, care au preschimbat povestea lumii în formula lumii și vechea concepție despre lume, în privire prin lume.

Franz Marc – Însemnări, Editura Meridiane, ultima pagină.
De fapt e vorba de scrisori de pe câmpul de luptă din primul război mondial, unde în cele din urmã și-a pierdut viața – în apropiere de Verdun, la 36 de ani.



Franz Marc - Destin de animale, 1913

O lucrare care contrasteaza cu majoritatea celorlalte lucrari ale lui Marc prin prezentarea animalelor într-un mod brutal, mai degraba decât înfatisandu-le într-o maniera pasnica, asa cum sunt în general în pictura sa.

O lucrare pe care pictorul a considerat-o drept cea mai importantã creatie a sa.
Pe spatele tabloului este scris motto-ul: Orice fiintã este o suferintã arzãtoare.

”... am primit astãzi de la Koehler o ilustratã care reproduce pictura mea ”Destine de animale”. Am rãmaa încremenit la vederea ei. E ca un presentiment al acestui rãzboi cumplit si emotionant; abia am fost în stare sã îmi închipui cã am pictat asa ceva!” (pag.68)


De fapt,
”programul expresionistilor nu e un program al înnoirii artei în sine, ci al prefacerii omului însusi.”

Dan Grigorescu - Istoria unei generatii pierdute: Expresionistii
O carte foarte bunã, pe care tocmai o citesc cu mare interes, despre un subiect care mã preocupã acum...
Ce noroc cu anticariatele on line! Am reusit sã gãsesc atâtea cãrti bune...si la un pret aproape simbolic..


13 mai 2023


Franz Marc - Cal albastru


24 aprilie 2023



Franz Marc - The Enchanted Mill (Moara fermecatã), 1913

Mai mult AICI

Si nu pot sã nu mentionez încã o carte pe care tocmai o citesc,
(am trecut de pagina 400 din 500 câte are cartea)
în paralel cu THE BLAUE REITER (!...),
o carte de cu totul altã facturã,
desi subiectul de interes pare sã fie cam acelasi, abordat diferit...
E vorba de cartea TRANSLUCID de Ligia Pârvulescu, Editura LITERA.


Pe site-ul Editurii LITERA aici:
https://www.litera.ro/translucid-afcc101
E o DISTOPIE, macabrã pe alocuri, spre care parcã ne-am îndrepta...
un regim în care pozitivistii au ajuns la putere si intelectualii sunt internati în lagãre, cãrtile sunt interzise etc, oamenii liberi (non intelectualii) practicã mecanic o formã de spiritualitate al cãrei fond nu îl înteleg. Si multe multe altele care denotã un background impresionant al autoarei.
Asta cu pozitivistii si intelectualii (auzite din mers la Radio România Cultural) mi-a si stârnit interesul pentru carte.

O prezentare consistentã a cãrtii poate fi cititã pe site-ul revistei VATRA aici:
https://revistavatra.org/2022/03/23/mihaela-vancea-romanul-planurilor-subtile/#more-9631
Si pentru un interviu cu autoarea aici:
https://www.youtube.com/watch?v=gSNdRxSrJdQ


4 aprilie 2023

De ce există atât de multă durere pe pământ? Iată două răspunsuri cu care nu sunt de acord. Sunt de fapt versiunile orientală și occidentală ale aceleiași idei profund eronate.
1. Totul se reduce la karma ta. Bucură-te că suferința pe care o înduri acum îți ”compensează” păcatele pe care le-ai comis într-o viață anterioară.
2. Suferința te face mai puternic. Pentru că suntem creaturi ”căzute”, Dumnezeu ne testează ca să ne ajute să ne biruim natura păcătoasă.

Am văzut atâta suferință în cursul vieții mele – atât la pacienții suferinzi în cursul vieții mele, cât și la rudele sau persoanele dragi care le erau alături – în vreme ce în lumile de dincolo există prea multă bucurie, ca să accept oricare dintre aceste explicații. Eu cred că ființa pe care o numesc Dumnezeu/Om are față de noi o iubire infinită: nu vrea să ne pedepsească și nici să ne ”servească o lecție” pentru greșelile noastre. Adevărata ”explicație” pentru suferința și lipsa de semnificație de care avem parte atât de des aici pe pământ este, cred eu, mult mai profundă și, totodată, mult mai simplă.
Lumea noastră – această lume materială – este locul în care semnificația este camuflată. Este ușor s-o pierzi din vedere. Întreaga realitate materială este alcătuită din atomi și molecule, iar acele molecule și atomi sunt la rândul lor compuși din particule subatomice care apar și dispar permanent.
[…]
Suntem în toiul celui mai important salt al înțelegerii umane din istorie. În 200 de ani, concepția despre lume în cadrul căreia trăim în prezent le va părea copiilor copiilor noștri tot atât de limitată și de naivă cum ni se părea nouă cea a țăranilor din Evul Mediu.
Suntem pe cale să redescoperim cealaltă latură a vieții: o latură pe care o parte ascunsă undeva foarte adânc în noi n-a uitat-o de fapt niciodată și pe care cei mai mulți o ținem ascunsă de noi înșine pentru că așa ne-a învățat cultura noastră.
[…]
Felul în care materia intră și iese literalmente din existență echivalează, într-un mod straniu, cu felul în care semnificația există chiar și când pare să fie cu totul absentă -, atunci bucuria […] poate fi un element constant al vieților noastre, orice s-ar întâmpla.

Dr. Eben Alexander – Harta raiului. Viața de dincolo: dovezi aduse de știință, religie și oamenii obișnuiți, Editura Lifestyle, pp. 119-121


30 martie 2023

Cititi aceastã carte
- o comoarã de întelepciune la zi, la cel mai profund nivel,
o perspectivã atât de cuprinzãtoare cum rareori întâlnim



Gabor Mate - Mitul normalitãtii. Trauma, boala si vindecarea într-o culturã toxicã, Editura HERALD

Detalii pe ELEFANT la cel mai mic pret 53,4 RON zilele acestea.
Si azi - 31 martie - transport gratuit la orice comandã pe ELEFANT.
https://www.elefant.ro/mitul-normalitatii-trauma-boala-si-vindecarea-intr-o-cultura-toxica_d87a1ca9-dd01-4e40-8614-1b3ab8dd3ac8#__sMzA5NQ
Doar câteva spicuiri
În cea mai obsedată de sănătate societate din toate timpurile lucrurile nu stau deloc bine.

Așa începe această carte pe bună dreptate foarte elogiată, surprinzătoare pe alocuri, scrisã din propria experientã de viatã si de practicã medicalã, din propria investigare si cercetare.

... viețile și morțile ființelor umane – calitatea și, în multe cazuri, durata lor – sunt strâns legate de aspectele societății moderne care sunt ”cel mai greu de văzut și de discutat”.[…] Cu alte cuvinte, acele trăsături ale vieții cotidiene care ne apar acum ca fiind normale sunt cele care strigă cel mai tare să le examinăm. Aceasta este afirmația mea centrală. În consecință, intenția mea de bază este de a oferi un nou mod de a vedea și de a vorbi despre aceste fenomene, aducându-le din fundal în prim-plan, astfel încât să putem găsi mai repede remediile atât de necesare.
Voi susține că o mare parte din ceea ce trece drept normal în societatea noastră nu este nici sănătos, nici natural și că, pentru a îndeplini criteriile de normalitate ale societății moderne, trebuie să ne conformăm, în multe privințe, unor cerințe care sunt profund anormale față de nevoile noastre naturale, drept urmare sunt nesănătoase și dăunătoare la nivel fiziologic, mental și chiar spiritual.
Dacă am putea începe să privim boala în sine nu ca pe o întorsătură crudă a sorții sau ca pe un mister nefast, ci mai degrabă ca pe o consecință așteptată și, prin urmare, normală a unor circumstanțe anormale, nenaturale, acest lucru ar avea implicații revoluționare pentru modul în care abordăm tot ceea ce ține de sănătate. (pag.28)
...
După câte se pare, adesea, cele mai sănătoase persoane sunt cele care sfidează normalitatea convențională. Psihologul Abraham Maslow a făcut din investigarea autoactualizării – atingerea unei satisfacții autentice, care nu se bazează pe evaluări externe – opera vieții sale. ”Un studiu al persoanelor suficient de sănătoase pentru a se autoactualiza a arătat că aceste persoane nu erau ”bine adaptate” (în sensul naiv de a fi aprobate de mediul cultural și în sensul identificării lor cu valorile mediului cultural)”. Acești oameni sănătoși, a sugerat Maslow, aveau o relație complexă cu ”mediul lor cultural mult mai puțin sănătos”. Nefiind nici conformiști, nici automat niște rebeli reflexivi, astfel de bărbați și femei își exprimau neconvenționalitatea în moduri care îi mențineau fideli valorilor lor interioare, fără ostilitate, dar nu și fără luptă, atunci când aceasta era necesară. ...Foarte frecvent păreau capabili să se detașeze de cultură, ca și cum nu i-ar aparține cu adevărat.
După cum am văzut mai devreme, antidotul la influența hipnotizantă a normalității este autenticitatea: găsirea sensului în experiența interioară a fiecăruia, fără ca acesta să fie obscurizat de ficțiunile promulgate de societate – ficțiuni printre care se numără în primul rând ceea ce Daniel Siegel numește ”minciuna sinelui însingurat și separat”. Această idee falsă este anormalitatea supremă. (Pag. 500)


O precizare a mea: ”autoactualizare” = realizarea sinelui nostru real.

27 martie 2023

MIHAI MACI - RELIGIA ÎN SCOALÃ SI PESTE TOT
O reflectie interesantã pe multiple aspecte ale acestui subiect
pe platforma CONTRIBUTORS aici:
https://www.contributors.ro/religia-in-scoala-si-peste-tot/

26 martie 2023
O altã carte de beletristicã frumoasã
pe care tocmai am citit-o zilele acestea:




Narine Abgarian - Din cer au cãzut trei mere

Detalii pe ELEFANT aici:
https://www.elefant.ro/din-cer-au-cazut-trei-mere_7d88df06-6879-4d3f-9826-1a4964fb5f1c
Ultimele ore cu transport gratuit la orice comandã.
cu recomandare de la Ludmila Ulitkaia...


20 martie 2023

O carte de beletristicã foarte frumoasã
pe care tocmai am citit-o zilele acestea:


Isabel Allende - Violeta, HUMANITAS Fiction, 2022

Despre carte o scurtã prezentare chiar de la admirabila autoare aici:
https://www.youtube.com/watch?v=1hmB_a581M0

Detalii pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/violeta-isabel-allende-HUM978-606-779-946-0--p27332319.html

14 martie 2023
O povestire foarte frumoasã de Marguerite Yourcenar,
în traducerea lui Petru Cretia,
Izbãvirea lui Wang-Fo
- poate fi cititã integral AICI

- Priveşte, Ling, spuse cu tristeţe Wang-Fo. Nefericiţii aceştia or să moară dacă nu cumva au si murit. Nu-mi închipuiam că marea are destulă apă ca să poată îneca un împărat. Şi acum ce să facem?
-
Fii fără teamă, Maestre, murmură învăţăcelul, într-o clipă se vor trezi pe uscat, fără să-si amintească nici măcar că mînecile lor s-ar fi udat vreodată. Doar în inima împăratului o să mai rămînă ceva din amărăciunea mării. Oamenii de aici nu sînt făcuţi să se piardă înlăuntrul unui tablou.
...

Zvonul vîslelor începu să se stingă, apoi, pierzîndu-se în depărtare, a încetat de tot. Impăratul, aplecat înainte, cu mîna pusă la ochi, privea cum se îndepărtează barca lui Wang, care nu mai era acum decît o pată nedesluşită în paloarea amurgului. O boare de aur se înălţa din mare, răspîndindu-se asupra ei. În sfîrşit, barca începu să dea ocol unei stînci din pragul largului şi umbra unei faleze căzu asupra ei; dîra se şterse de pe marea pustie, iar Wang-Fo şi discipolul său dispărură pentru totdeauna, pierduţi în marea aceea de jad albastru pe care, cu puţină vreme înainte, o scosese din nefiinţă pictorul Wang-Fo.

4 martie 2023

Recomandare de carte
(cea mai bunã pe care am citit-o eu dintre cãrtile lui Jung)



C.G. Jung – Omul modern în căutarea sufletului, Editura TREI

Noi, protestanții, suntem pe drumul cel mai bun pentru a ajunge la această problemă:  să înțelegem, oare, imitatio Christi în sensul de a-i copia viața, maimuțărind cumva urmele rănilor lui, sau să-l înțelegem într-un sens mai adânc, să ne trăim viața precum și-a trăit-o el așa-cum-era? A imita viața lui Christos nu e un lucru simplu; dar e infinit mai dificil a ne trăi propria viață așa cum și-a trăi-o Christos pe a sa. Fiecare și-ar încălca determinarea istorică, pe care însă astfel și-ar împlini-o; dar în felul său de a fi, un asemenea om ar fi ignorat, batjocorit, chinuit și răstignit. Într-adevăr, ar fi un soi de bolșevic smintit, răstignit pe bună dreptate. Iată de ce se preferă acea imitatio christi premiată, transfigurată de sfințenie. (...)
... omul modern nu vrea să știe cum ar putea să-l imite pe Christos, ci mai întâi cum ar putea să-și trăiască tipul individual de viață, oricât de sărăcăcios și neinteresant ar fi el. orice imitație i se pare din acest motiv contrară și potrivnică vieții, de aceea se opune istoriei care vrea să-l atașeze de drumuri bătute. Aceste drumuri sunt pentru el, toate, drumuri greșite. El nu știe, dar se poartă ca și cum viața lui individuală ar reprezenta voința specială a lui Dumnezeu care, doar ea, ar trebui împlinită – de aici egoismul său. (...)
Tocmai egoismul bolnavilor mă silește, de dragul vindecării lor, să recunosc sensul adânc al egoismului. În el se ascunde – aș fi orb să nu văd – o adevărată voință a lui Dumnezeu. Dacă bolnavul izbutește – și în asta trebuie să-l ajut – să-și impună egoismul, atunci se înstrăinează de alți oameni, îi respinge și astfel aceștia se întorc la ei înșiși; și e bine că se întâmplă așa, căci ei vor să alunge din bolnav acel ”sacro egoismo”. Dar acesta trebuie să-i fie lăsat, căci este forța lui cea mai viguroasă și mai sănătoasă, cum spuneam, o adevărată voință a lui Dumnezeu, care îl împinge adesea într-o totală însingurare. Pe cât de mizerabilă, pe atât de utilă e această stare. (...)
Dacă am urmărit de câteva ori asemenea evoluții, nu mai putem nega că răul s-a transformat în bine, iar ceea ce părea să fie bine a întreținut răul în viață.

C.G. Jung – Omul modern în căutarea sufletului, Editura TREI
O carte atât de actuală, clară, profundã ș, în acelasi timp, accesibilă tuturor celor preocupați de ideea de sens al vieții.

Fragmentele de mai sus sunt extrase dintr-o conferință susținută în mai 1932, la Conferința pastorală alsaciană de la Strasbourg.

Detalii pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/omul-modern-in-cautarea-sufletului-c-g-jung-TRE978-606-40-1105-3--p26955740.html

Un fragment mai mare din aceastã conferintã este postat aici de multã vreme deja: AICI

3 martie 2023
Jacques Castermane
Mai este loc, în lumea asa cum este,
pentru calmul interior, pacea interioarã, simpla bucurie de a fi?

Newsletter pe martie 2023
Integral în româneste pe blogul destinat lui KGD aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/


26 februarie 2023

Din seria Ce mai citesc eu

Tocmai am terminat de citit o carte foarte profundã
si totusi usor de citit, o încântare:
o perspectivã asupra... perspectivelor asupra constiintei umane
si a evolutiei ei.
Despre schimbarea de paradigmã ce se impune atunci când ipoteza pozitivistã
- eficientã la un moment dat - a devenit deficientã si conduce la un blocaj pentru cunoastere.

Câteva repere : Arne Naess, Alfred North Whitehead, Jean Gebser, Carl Rogers, Carl Jung.



This book is a joy to read - and a provocation to think more deeply.

Detalii pe AMAZON aici:
https://www.amazon.com/Life-Things-Bernie-Neville/dp/190625446X

Eu am gãsit-o postatã integral pe net pe ACADEMIA.edu parcã.

8 februarie 2023

Din seria Ce mai citesc eu

Am tradus un articol interesant (pentru mine, care cred într-un mod ”stiintific”...)
Misticismul stiintific al lui Russel
de Stephen Nathanson
AICI
Dupã cum se stie Bertrand Russel a fost în final un ateu declarat, desi copilãria sa a fost puternic marcatã de un mediu intens religios pe care mai târziu l-a numit ”morbid”.
Copliãria solitarã, adolescenta solitarã... Si întreaga viatã i-a fost marcatã de solitudinea celui care vrea sã înteleagã totul cu mintae sa - pentru cã rãspunsurile de-a gata se dovedesc insuficiente în cazul sãu.
Initial, speranta sa a fost în matematicã... la 18 ani nu mai credea în Dumnezeu: devenise un liber cugetãtor.

Mai târziu a declarat cã toate marile religii ale lumii sunt ”atât neadevãrate cât si dãunãtoare”.

Si totusi omul are nevoie de o perspectivã în care sã trãiascã cu demnitate
în pofida cruzimii inconstiente a vietii, care îl calcã în picioare.

Ceva trebuie pus în loc.. ceva mai adevãrat si mai eficient...
o filosofie care sã facã viata omeneascã mai suportabilã...

Existã în lume vreo cunoastere care sã fie atât de sigurã încât nici un om rezonabil sã nu se îndoiascã de ea?
- este întrebarea cu care îsi începe cartea sa The Problems of Philosophy (1912).

Cu toate acele declaratii ale sale, senzatia pe care ti-o lasã
- dacã îi citesti Autobiografia si cãrtile care îi exprimã, toate, evolutia gândirii -
este cea a unui Mare Om, al cãrui fond nu putea fi decât religios în sensul cel mai profund:
fidelitatea fatã de adevãr, fatã de realitatea vietii asa cum este ea.

Nu poti sã nu remarci nobletea cu care a reactionat la nedreptãtile vietii,
dorinte de obiectivitate impersonalã în aprecierea situatiilor,
simtul responsabilitãtii pentru semenii lui,
nevoia de a întelege pentru a îmbunãtãti viata umanã;
apãrarea omeniei si a libertãtii de gândire - motivatia atribuirii Premiului Nobel pt. literaturã.

Se pare cã nu numai mie mi-a lãsat impresia unui fond religios întretesut în toatã opera sa,
asa cum veti vedea din articolul mentionat mai sus.

Pagina lui Bertrand Russel pe acest site se aflã AICI

3 februarie 2023

Din seria Ce mai citesc eu



Carlo Rovelli – Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică, Humanitas, 2021


https://humanitas.ro/humanitas/carte/helgoland

Corelația cuantică

E fenomenul cel mai straniu, cel care ne îndepărtează cel mai mult de vechea noastră lume. Așa cum a subliniat Schrodinger, el reprezintă adevărata trăsătură caracteristică a mecanicii cuantice. Dar e și un fenomen general care subîntinde însăși structura realității. Aici apar aspectele cele mai amețitoare, ale realității dezvăluite de teoria cuantelor.
pentru a-l desemna, folosesc termenul englezesc entaglement, care nu are echivalent veritabil în italiană. O corelație cuantică e situația în care se găsesc două lucruri sau două persoane care, într-un fel sau altu, au rămas încurcate între ele, încâlcite, la propriu sau la figurat. Înnodare, complicație, amestec, încurcătură, relație sentimentală...
În fizica cuantelor, se numește corelație cuantică fenomenul prin care două obiecte aflate la distanță unul de altul, de exemplu două particule care s-au întâlnit în trecut, păstrează un fel de legătură ciudată, ca și cum ar putea să stea în continuare de vorbă.. ca doi îndrăgostiți, departe unul de celălalt, care-și ghicesc unul altuia gândurile. Se spune că rămân corelați cuantic, legați. Fenomenul e confirmat fără greș în laborator.
...
Corelația cuantică arată că realitatea e altfel decât ne-o imaginam. Două obiecte au – împreună – mai multe caracteristici decât cele două obiecte luate separat. Mai precis, sunt situații în care, chiar dacă cunosc tot ce se poate prevedea în acea situație despre fiecare din cele două obiecte, există totuși ceva ce nu pot să prevăd despre cele două obiecte luate împreună. Nimic din toate acestea nu e adevărat în lumea clasică.
(Pag.89-92)


1 februarie 2022

Bine de stiut
De ce sa NU îti faci rezervare online la cazare când ai telefonul aproape descarcat?
Cum ne exploateaza algoritmii – interviu cu profesorul Razvan Rughinis

Pe platforma CONTRIBUTORS aici:
https://www.contributors.ro




28 ianuarie 2023

Din seria Ce mai citesc eu


https://humanitas.ro/humanitas/carte/ce-ne-spune-fizica-despre-lume

Jim Al-Khalili - Ce ne spune fizica despre lume

Principiul de incertitudine (al lui Heisenberg) stabilește o limită pentru ceea ce putem măsura și observa, dar mulți oameni, ba chiar și fizicieni, sunt înclinați să-i înțeleagă greșit semnificația. În ciuda a ceea ce veți găsi în manuale de fizică, formalismul mecanicii cuantice nu afirmă că un electron nu poate avea o poziție bine definită și o viteză bine definită în același timp, ci doar că nu putem cunoaște ambele cantități în același timp. O altă neînțelegere, înrudită cu aceasta, spune că oamenii trebuie să joace în mecanica cuantică un rol crucial: conștiința noastră poate influența lumea cuantică, sau chiar să o facă să apară atunci când o măsurăm. E absurd. Universul nostru, până la constituenții elementari de la scara cuantică, a existat cu mult înainte ca să înceapă viața pe Pământ - nu se afla într-o stare cețoasă nedefinită, așteptându-ne pe noi să apărem, să-l măsurăm să-i conferim realitate. (pag. 78)

... există o mulțime de moduri de a interpreta natura lumii cuantice. Ele se numesc ”interpretările” mecanicii cuantice, iar disputele dintre partizanii acestor perspective diferite datează de la apariția mecanicii cuantice și nu dau semne că s-ar domoli. (pag.80)
(Despre aceste interpretãri extrem de interesante si multe altele a se vedea cartea Helgoland. Cum sã întelegem teoria cuanticã de Carlo Rovelli, HUMANITAS)
...
Tendinta de a evolua cãtre starea de echilibru e asociatã cu un concept foarte important din fizicã - entropia. Dacã un sistem e lãsat sã evolueze liber, entropia lui va creste ãntotdeauna; adicã un sistem se va relaxa întotdeauna dintr-o stare ”specialã” (ordonatã) într-o stare ”mai putin specialã”(amestecatã). Sistemele fizice se destind, se rãcesc, se uzeayã. Aceasta e legea a doua a termodinamicii, care exprimã în esentã un fapt statistic inevitabil: dacã nu intervii, lucrurile se întorc mereu la o stare de echilibru. (pag. 93)
...
Entropia poate fi definitã si altfel: ca mãsurã a capacitãtii unui sistem de a cheltui energie pentru a îndeplini o sarcinã. Când sistemul ajunge la echilibru, devine nefolositor. (pag.95)

27 ianuarie 2023

Din seria Ce mai citesc eu



https://humanitas.ro/humanitas/carte/dumnezeu-%C5%9Fi-golemul

Norbert Wiener - Dumnezeu și Golemul.
Comentariu asupra câtorva probleme în care cibernetica intră în contradicție cu religia , Humanitas.
O carte scrisă în 1963 de părintele ciberneticii, Norbert Wiener (1894-1964), o carte uimitor de actualã.

Oamenii cu mintea dependentă de dispozitive au deseori iluzia că o lume cu un înalt grad de automatizare va solicita mai puțin ingeniozitatea umană și ne va elibera de problemele dificile, aidoma unui sclav roman care, fiind și filozof grec, ar fi gândit în locul stăpânului său. Este, evident, fals. Un mecanism care urmărește un scop nu va urmări neapărat scopurile noastre, decât dacă îl proiectăm pentru acel scop și, în proiectarea lui, prevedem toți pașii procesului pentru care îl construim, în loc să exersăm o tentativă de previziune care merge până la un anumit punct și poate fi continuată de acolo, pe măsură ce apar alte dificultăți. Sancțiunile pentru erorile de prognoză, așa mari cum sunt acum, vor deveni enorme pe măsură ce automatizarea își intră complet în rol. (pag.55)
...
Nu, viitorul nu oferă prea multă speranță pentru cei care așteaptă ca noii noștri sclavi mecanici să ne asigure o lume în care nu mai trebuie să gândim. Ei ne vor putea ajuta, dar cu prețul unor cerințe de cea mai mare importanță privind onestitatea și inteligența noastră. Lumea viitorului va fi o luptă din ce în ce mai acerbă împotriva limitărilor inteligenței umane, și nu un hamac confortabil în care să ne putem întinde spre a fi slujiți de sclavi roboți. (pag.59)


13 ianuarie 2023

Douã discutii pe tema Inteligentei artificiale - un subiect de tot mai mare interes.
O ocazie de a afla ce spun cunoscãtorii în materie pe aceastã temã,

ce poate si ce nu poate IA,
ce stie si mai ales ce nu stie IA cã nu stie... de unde si frisoanele pe care ni le dã gândul cã vietile noastre ar putea fi guvernate în viitor de IA cu algoritmii ei si ”cunoasterea” dobânditã prin învãtare din ceea ce gãseste peste tot si ceea ce aude de peste tot...



Omul major, ep. 7:
Societatea digitalã - Stapâni, cetãteni sau sclavi?
(cu Razvan Rughinis)

Si una mai veche, dar foarte interesantã aici:
Omul major, ep. 4:
Atunci când multimedia întâlneste inteligenta artificialã
(cu Ioan Roxin)



Cu click sau dublu click pe imagini se ajunge pe youtube.

11 ianuarie 2023

Si o emisiune super interesantã pe TRINITAS TV aici:


https://www.youtube.com/watch?v=ZxMMCUIZLwk

Tot respectul pentru realizatoarea emisiunii PRETUIESTE SANATATEA.

10 ianuarie 2023

Jacques Castermane - Din Orient în Occident. Zen si corpul



Dacã îl întrebi pe un maestru zen de ce este bine sã practice zazen, rãspunsul lui este brusc:
„La ce folosese sã practici zazen? Cu un singur scop, trezirea omului la adevãrata sa naturã de om ”.
Adevãrata noastrã naturã! Ce este aceasta ?
Foarte simplu. Înainte de a deveni o fiintã a Ratiunii, omul este o fiintã a Naturii. O fiintã a naturii care, ca orice fiintã naturalã (o floare, un copac, un animal), se dezvoltã si nu poate subzista decât într-o fiintã generalã, universalã, care se numeste NATURA.

Nu practicãm zazen pentru a stãpâni viata, ci pentru a ne uni cu viata”. (KGD)

A trebuit sã trec de la întrebarea: ”Ce astept de la viatã?”
la întrebarea „ Ce asteaptaã viata de la mine ?”
Deci o întrebare care se referã la viitor? Una dupa ani de practicã?
NU !
Ce asteaptã viata de la mine... aici si acum.

Jacques Castermane în scrisoare actualã de la CENTRE DURCKHEIM, France

Integral în româneste pe blogul destinat lui KGD aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/

9 ianuarie 2023

Si iarãsi despre EDUCATIE...

Rezolutii pentru 2023,
cu Lorand Soares Szasz si antropologul Radu Umbres:

Sã fim mai buni?
Secretul stã în autoeducare.

De citit aici:
https://spotmedia.ro/stiri/educatie/lorand-soares-szasz-radu-umbres

Mai bun poti fi doar daca stii cum, iar educatia e cuvântul-cheie în aceasta ecuatie. Fara sa înveti nu faci decât ceea ce puteai face si pâna acum, nimic mai mult. Secretul reusitei pe orice plan este, asadar, sa identifici obiectivele si sa te slefuiesti cu informatii de cea mai buna calitate în acest sens.
...
Perceptia asupra învatarii se modifica odata cu înaintarea în vârsta.
Adica generatia tânara, Generatia Z, cei între 21 si 25 de ani sunt cei care considera ca
învatarea se face la începutul vietii, adica ”la scoala”.
Cu cât avansam în viata ne dam seama ca nu ajunge.
Acela a fost începutul, introducerea, un pas în educarea noastra”,

spune Lorand Soares Szasz.


2 ianuarie 2023

La multi ani!
Si un articol foarte interesant de citit sub semnul OPEN MINDS
La omul prost, nici robotii inteligenti nu trag. Românul care slefuieste Alexa la Amazon: „Educatia e primordiala
pe panorama.ro aici:
https://panorama.ro/alexa-amazon-roman-roboti-inteligenta-artificiala/


24 decembrie 2022

Douã seriale britanice frumoase de Sãrbãtori pe Epic Drama
Grantchester detalii aici:
https://www.cinemagia.ro/filme/grantchester-916073/
si Toate vietuitoarele mari si mici - sezonul 3
luni întreg sezonul 3 detalii aici:
https://www.cinemagia.ro/filme/all-creatures-great-and-small-2972421/


9 decembrie 2022

O adevãratã tinutã regalã a corpului..
adicã pur si simplu NATURALÃ...



... verticalã, dreaptã, liberã ...

Oamenii de Rang înalt sunt mesagerii unei legi superioare și ai forței formative care decurge din ea. Așa încât ei privesc ”de sus”. Ei nu sunt mândri, dar, fiind situați la un nivel mai înalt, îi mișcă pe ceilalți cu strălucirea unei ordini superioare.
...
Ținuta omului de Rang are farmecul modestiei regale. Superioritatea, pe care el o personifică și o exprimă, îl ridică deasupra comunului, dar, în același timp, îl menține în umilitatea celui care este conștient de micimea sa. Imposibilitatea de realizare a exigenței care vine din ființa sa infinită face orice orgoliu imposibil.


K. G. Durckheim – Străpungerea spre ființă. Etapele maturității umane, Editura HERALD pag. 191


https://www.edituraherald.ro/cumpara/strapungerea-spre-fiinta-etapele-maturitatii-umane-2015

O carte cu adevãrat nec plus ultra despre autentica dezvoltare personalã la care este destinat omul în existentã.


Azi pe ELEFANT e la un pret simbolic de 19.5 lei si este si zi de transport gratuit aici:

https://www.elefant.ro/strapungerea-spre-fiinta-etapele-maturitatii-umane_6fe53c49-027c-4b37-8607-58093fdecdcd

25 noiembrie 2022

O recenzie de Ioana Olãrasu la cartea lui Annick de Souzenelle
Mergi spre tine însuti
pe blogul Editurii HERALD aici:

https://www.edituraherald.ro/blog/oameni-si-carti/annick-de-souzenelle-legea-vocatiei-divine-recenzie-ioana-olarasu


2 noiembrie 2022

Acum LIVE lansare de carte
Annick de Souzenelle - Va vers toi
tradusã în româneste la Editura HERALD
Mergi spre tine însuti

https://www.facebook.com/gnspy/videos/1327206731442887

Pe 4 noiembrie 2022 Doamna Annick de Souzenelle împlineste 100 de ani!

Aici e un mesaj transmis chiar de dânsa pentru cititorii din România:


Cu click pe imagine ajungeti pe youtube la înregistrarea respectivã.

Detalii carte pe site-ul Editurii HERALD aici:
https://www.edituraherald.ro/cumpara/mergi-spre-tine-insuti-vocatia-divina-a-omului-2236

A se vedea toate cãrtile sale publicate de Editura HERALD aici:

https://www.edituraherald.ro/page/author?author_id=1001056


31 octombrie 2022

Un interviu cu Gabor Mate aici:
https://www.youtube.com


O nouã carte de Annick de Souzenelle tradusã în româneste la Editura HERALD
Va vers toi
Mergi spre tine însuti

Lansare aici:

https://www.facebook.com/photo/?fbid=501325292014104&set=a.460245869455380


30 octombrie 2022

Nu am dispãrut... lucrez din greu la ceva, la un proiect personal ce va fi în curând definitivat.


19 octombrie 2022

Semnalez o carte extrem de interesantă
despre legătura reciprocă dintre
imaginea despre Dumnezeu
și
anumite zone activate din creierul nostru
și despre multe alte aspecte pe tema aceasta:


Cum ne schimbă Dumnezeu creierul.
Descoperirile inovatoare ale unui prestigios neurolog
de Andrew Newberg și Mark Robert Waldman,
Editura Curtea Veche, 2018


Evoluția culturală a lui Dumnezeu urmărește evoluția neurologică a creierului. Circuitele care generează imagini ale unui Dumnezeu crâncen sunt îndeaproape legate de cele mai vechi structuri ale creierului, iar circuitele care ne îngăduie să vedem un Dumnezeu milos se găsesc în cea mai nouă parte a creierului. Nu putem scăpa de vechiul Dumnezeu limbic, ceea ce înseamnă că mânia și teama vor fi întotdeauna o parte a personalității noastre neurologice și spirituale. Totuși, putem antrena cele mai noi structuri ale creierului ca să ne reprime tendința biologică de a reacționa cu furie și teamă.
(pag.150)

Detalii pe ELEFANT aici:
https://www.elefant.ro/

6 octombrie 2022

Convertirea la ”Numinos”... necesitatea ei...


Leonid Afremov - Silence of the Fall

Învãtãtura religioasã,
care a devenit în zilele noastre atât de problematicã,
în loc sã cedeze tentatiei de rationalizare si de popularizare,
ar trebui, dimpotrivã,
sã converteascã la Numinos,
adicã sã reînnoade legãtura cu simtul, atât de nepopular, al Misterului.
Fiecare epocã îsi are principiile si reprezentãrile ei specifice,
esentialã rãmâne totusi aceastã calitate a Numinosului în sine.
Dacã punem accentul pe ea,
atunci Izvorul vesnic poate sã continue sã curgã,
independent de modificãrile de continut si de imagini
sub forma cãrora a apãrut el dintotdeauna.

K.G. Durckheim – Von der Erfahrung der Transzendenz
(Despre experienta Transcendentei)

KGD despre Experienta numinosului AICI


5 octombrie 2022

Gabor Maté - Mitul normalitatii

Daca am putea incepe sa privim boala in sine nu ca pe o intorsatura cruda a sortii sau ca pe un mister nefast, ci mai degraba ca pe o consecinta asteptata si, prin urmare, normala a unor circumstante anormale, nenaturale, acest lucru ar avea implicatii revolutionare pentru modul in care abordam tot ceea ce tine de sanatate. Corpurile si mintile bolnave nu ar mai fi privite ca expresii ale unei patologii individuale, ci ca alarme vii care ne-ar indrepta atentia asupra aspectelor in care societatea noastra a luat-o razna si in care certitudinile si presupunerile noastre predominante legate de sanatate sunt, de fapt, fictiuni. Vazute cu claritate, acestea ne-ar putea oferi, de asemenea, indicii cu privire la ceea ce ar fi necesar pentru a inversa cursul lucrurilor si pentru a construi o lume mai sanatoasa.

Un fragment în premierã din aceastã carte în curs de aparitie la Editura HERALD poate fi cicit pe blogul editurii aici:
https://www.edituraherald.ro/blog/noutati-herald/de-ce-normalitatea-este-un-mit-fragment-de-gabor-mate-mitul

4 octombrie 2022



Dr. Bernie Siegel:
Nu muriți fără a fi trãit.

Când știința se apleacă asupra conștiinței, se petrec lucruri extraordinare. Poate rugăciunea să amplifice vindecarea? Pot gândurile să influențeze aparatele? Pot bacteriile să sufere mutații inteligente pentru a-și prelungi supraviețuirea într-un mediu ostil? Răspunsul este da la toate aceste întrebări. Pentru mine e un lucru incitant – și cred că ne deschide perspectiva unui potențial incredibil în viitor. Pentru unii este extrem de deranjant. Îmi pare rău pentru ei.

Asta nu înseamnă că renunț la chirurgie, ci că vreau să adaug pe lista opțiunilor noastre autovindecarea. Nu încurajez oamenii să recurgă exclusiv la autovindecare, pentru că e un lucru foarte dificil. Vă îndemn să folosiți toate mijloacele care vă stau la dispoziție: pe voi înșivă, pe reprezentanții profesiei medicale și credința voastră spirituală.

Adoptați calea seninătății rugăciunii și aveți curajul de a lupta pentru a fi socotiți persoane, precum și înțelepciunea de a accepta ceea ce nu puteți schimba. Căci aveți nevoie de înțelepciune ca să știți ce lucruri să lăsați în seama lui Dumnezeu. Aveți tăria de a spune ”vom vedea” când vi se întâmplă lucruri pe care nu le puteți ține sub control. Iar lucrul cel mai important, pesemne, pe care vi-l pot reaminti este să vă găsiți calea și să vă trăiți viața cea adevărată.
[…]
Nu uitați, acești oameni nu-și propun să nu moară. Își propun să trăiască până când vor muri.
[…]
Nu muriți fără a fi trait. Acordați-vă șansa de a arăta cine sunteți cu adevărat și, când vine vremea să vă duceți, faceți-o strălucind de glorie[…].

Mesajul meu de încheiere este să alegi viața în clipa aceasta, nu să încerci să trăiești veșnic. Într-o zi, când vei fi ostenit și suferind și vei dori să-ți părăsești trupul, moartea va fi o vindecare – nu un eșec. Vei fi un exemplu pentru felul în care se înfruntă adversitățile și vei lăsa în urmă o moștenire de iubire.

Dr. Bernie S. Siegel – Iubire, medicină și miracole. Lecții de autovindecare,
HUMANITAS, 2004

Un autor binecunoscut pe care l-am descoperit și eu abia acum... întâmplător...
Am văzut numele acesta semnând Prefața la o carte despre cele 5 rituri tibetane
– pe care le practic și eu zilnic de 12 ani deja
după cartea lui Peter Kelder ANCIENT SECRET OF THE FOUNTAIN OF YOUTH
și pot să spun: funcționează! –
și am căutat să văd cine este: cineva renumit... Surpriza a fost să văd că avem cărți traduse în românește scrise de el.




Salt la începutul paginii top

Continuarea paginii:


Pentru reducerea timpului de încãrcare a paginii de start am fãcut un ISTORIC al paginii de start, sectionat pânã acum, în 7 pagini. In timp vor fi mai multe.

Se navigheazã din paginã în paginã.