Surâdeti lumii si lumea vã va surâde!
Soeur Emmanuelle
(1908-2008)
Biografie
Testament spiritual
Fragmente traduse din cartea "La
ce foloseste sã trãiesti?"
O meditatie despre Harul bãtrânetii
si al mortii
Biografie
Femeie de suflet şi de acţiune,
Sur Emmanuelle şi-a pus viaţa în slujba copiilor şi a familiilor
care trăiesc în cea mai mare sărăcie.
Înainte de a-şi lua numele de Sur Emmanuelle , tânăra
Madeleine Cinquin trăieşte o copilărie liniştită
la Bruxelles până în clipa când este teribil de afectată
de moartea tatălui ei. Prilej cu care intră în mănăstire
cu scopul de a se ocupa de copiii nefericiţi.
Spirit viu şi sclipitor, Sur Emmanuelle devine profesoară
de litere şi filozofie în Egipt, în Turcia şi în Tunisia.
Dar în clipa retragerii sale din învăţământ (pensionarea,
la 62 de ani) ia hotărârea de a se dedica cu totul celor săraci
şi se stabileşte la Cairo împreună cu căutătorii
de petice, în mijlocul gunoaielor, a şobolanilor, a bolilor
şi a mizeriei cotidiene.
Imperturbabilă, lucrează neobosit, cu un singur sentiment
în inimă: bucuria de a veni în ajutorul celor mai sărmani
dintre sărmani. Şi acolo unde se părea că mizeria
a reuşit să răvăşească şi pământul
şi oamenii, ea va reuşi să sfideze imposibilul, făcând
să se construiască şcoli, case şi dispensare,
susţinută fiind în curând de donatiile venite din toată
lumea.
Sur Emmanuelle subjugă. În uniforma ei austeră şi
cu tenişii ei uzaţi de munţii de gunoaie, din spatele
ridurilor ei înnobilate de un surâs franc, se degajă farmecul
şi jovialitatea naturală a unei femei dotate cu o prezenţă
şi cu o energie incredibile. Ca şi cum simpla aparenţă
vestimentară a acestei femei luminoase ne-ar face deja să
înţelegem că iubirea şi bucuria de-a iubi pot înflori
chiar şi pe munţi de mizerie.
Nu, nimic n-o opreşte pe Sur Emmanuelle care hotărăşte
în curând, la vârsta de 74 de ani, să plece de la zero şi
să împărtăşească alte tragedii umane din
Egipt, Liban, Sudan, Filipine
Între timp întemeiază o asociaţie
"Les amis de sur
Emmanuelle" care ajută
astăzi mai mult de 60000 de copii
din toată lumea.
În 1993, dupã treizeci de ani în slujba tovarăşilor
ei de suferintã si mizerie, Sur Emmanuelle, la cererea superiorilor
ei, se întoarce în Franţa. « Şoc teribil »,
va spune ea, scufundată brusc în « mahmureala care trece
din locuinţă în locuinţă » în timp
ce « bucuria cântă acolo unde se trăieşte fără
apă, fără electricitate, fără distracţie,
dar în fraternitate », acolo unde « relaţia de iubire
şi de prietenie » este « substratul vieţii cotidiene ».
Dezinvoltura ei naturală, credinţa ei de nezguduit şi
renumita francheţe cu care a cerut Bisericii să-şi
vândă bogăţiile deranjează dar şi captivează.
Dacă vrei să trăieşti, trebuie să iubeşti!
spune ea cu o simplitate dezarmantă. Căci, în domeniul
artei de a trăi, Sur Emmnauelle este în măsură să
ne vorbească despre adevărata viaţă: acest
du-te-vino al mâinilor care se întind, care se strâng, care se prind,
acest schimb de priviri, de cuvinte, de surâsuri, de chemări,
de strigăte, care creează între oameni legături de
o soliditate incomparabilă
Şi astăzi, la vârsta de 94 de ani, Sur Emmanuelle debordează
de o energie de iubire extraordinară. Cuvântul ei de ordine
este "Yalla!"(Înainte!), chemare irezistibilă a unui
suflet care nu are intenţia de a înceta să iubească.
Această frumoasă biografie a fost scrisă de Pascale
Robin si preluată de pe site-ul : http://www.Suremmanuelle.be
Soeur Emmanuelle a murit la
20 octombrie 2008 cu câteva zile înainte de a împlini
100 de ani. A fost înmormântatã la Caillan, acolo
unde si-a petrecut ultimii ani de viatã. Ceremonia de înhumare
a fost, conform dorintei lãsate de dânsa, "la
fel ca pentru orice sorã", simplã si cu caracter
intim. In aceeasi zi, 22 octombrie 2008, la Paris, în catedrala
Notre-Dame, s-a desfãsurat o ceremonie oficialã la
care au fost prezenti peste 3000 de participanti. A fost prezent
si presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy.
A fost una dintre personalitãtile cele mai iubite din Franta.
In 2002 i s-a acordat gradul de comandor al Legiunii de onoare iar
în 2008 a fost ridicatã la gradul de mare ofiter al
Legiunii de onoare.
O galerie foto: (aici)
O micã secventã video
"reprezentativã":
(aici)
Pagina de Condoleante de pe site-ul
Asociatiei ASMAE: (aici)
Un cântec inspirat de aceastã
minunatã Artistã a Iubirii: (aici)
Si un cântec omagiu interpretat
de Jean-Claude Gianadda (aici)
Si...o altã formã
de iubire a francezilor pentru Soeur Emmanuelle...
... o altfel de declaratie de dragoste pentru aceastã femeie
de foc...
o parodie simpaticã: Soeur Emmanuelle
antrenor la clubul
Paris Saint-Germain (aici)
Soeur Emmanuelle
Testament
spiritual
Tare dragi Prieteni,
Noi toti stim, Iubirea este mai puternicã decât Moartea,
legãtura de prietenie profundã pe care am legat-o
împreunã în bucurie, are o valoare de eternitate
fericitã.
Astãzi, când v-ati deranjat încã o datã
pentru mine, sufletul si inima mea sunt foarte aproape de sufletul
si inima voastrã.
As vrea ca aceastã întâlnire sã se desfãsoare
într-o atmosferã de bucurie.
Am ales cântece pline de bucurie. Cântati-le cu bucurie
si cu toatã puterea.
Tin sã vã spun un multumesc plin de recunostintã
pentru ceea ce ati fãcut si veti face încã,
stiu, pentru miile noastre de copii în dificultate din toatã
lumea.
Datoritã vouã, ei devin cetãteni demni si fericiti.
Copilul care suferã "sensibil inimilor voastre"
aminteste cuvintele lui Pascal: "Dumnezeu sensibil inimii".
Iatã minunea care, dincolo de orice convingere religioasã,
politicã, culturalã sau alta, ne uneste pe toti într-o
frumoasã armonie.
Doamne, Tu ai vrut ca noi, oamenii, sã putem tresãri
în fata durerii si sã ajungem sã o usurãm.
Astfel devenim, dupã cum ne spune Hristos în evanghelia
dupã Matei, capitolul 25, "binecuvântati"
de Tine, Tatãl nostru din ceruri.
Da, sunteti binecuvântati, voi care stiti sã iubiti
si sã dãruiti, sunteti binecuvântati pentru
cã, fãrã sã stiti poate, înaintati
pe drumul care duce la eternitatea preafericitã unde eu vã
astept în aceeasi Iubire.
O micã confidentã la sfârsit.
Am cerut sã fie cântat, ca psalm, Magnificat.
Acest cântec contine secretul fericirii vietii mele.
De la intrarea mea în monahism, în 1931, eu m-am încredintat,
trup si suflet, Sfintei Fecioare ca ea sã mã pãstreze
credincioasã. Ea a fãcut-o si încã cum!
Multumiti-i împreunã cu mine!
Yalla! Inainte! Este pasionant sã trãiesti iubind!
Sora voastrã Emmanuelle care vã pãstreazã
pe fiecare dintre voi în inima ei.
Preluat si tradus de pe site-ul:
www.lejourduseigneur.com/
Textul respectiv a fost citit la ceremonia oficialã omagialã
din Catedrala Notre-Dame din Paris
din 22 octombrie 2008. |