[ Pagina de START ]

[ Argument ]

[ Autori ]

[ Noutati ]

[Aforismul zilei]

[ Galerie FOTO ]

[ Alte resurse ]

[ Harta site ]

[ Linkuri ]

[ Recomanda unui prieten ]




Preot Francis Dekeyser

Francis Dekeyser este preot ortodox, instructor de arte martiale
si presedinte al centrului spiritual Bethanie, France,
centru fondat de parintele Alphonse si Rachel Goettmann
http://www.centrebethanie.org/


Alte mesaje elaborate de acelasi autor
- de remarcat viziunea complexã si pprofundã-
traduse în româneste pe acest site sau pe blogul lui KGD:

1. Mesaj de An Nou 2016 aici
2. Scrisoarea nr. 142 mai 2017 aici
3. Scrisoarea de Pasti 2017 aici
4. Scrisoarea nr. 150 - Postul Mare aici

Si alte câteva traduse si postate pe blogul lui KGD aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.ro/search/label/Francis%20Dekeyser



Urări de la Bethanie, France, pentru 2018

La început de an nou se obişnuieşte să ne exprimăm urările şi să urăm pentru fiecare un „An  bun!” şi mai ales o „Sănătate bună!”…

Evident, în spatele adjectivului „bun” există desigur o diversitate de dorinţe în funcţie de ceea ce fiecare dintre noi înţelege din propria viaţă şi îşi doreşte pentru viitorul său.

În fond ştim noi cu adevărat ce este bun pentru noi?

Christos spune că Tatăl ştie de ce avem noi nevoie înainte chiar ca noi să-i cerem şi El ne invită insistent să nu ne îngrijorăm necontenit cu privire la ce vom mânca şi bea şi cu ce ne vom îmbrăca, adică pentru a rezuma: să nu ne îngrijorăm pentru viaţa noastră existenţială.

El nu spune să nu ne ocupăm de această viaţă existenţială, ci să nu fim preocupaţi de ea.

În antropologia creştină se insistă pe ternarul „corp suflet spirit” şi pe unitatea fiinţei umane în aceste trei componente.

Dacă eu sunt neliniştit la nivelul sufletului meu, această nelinişte îmi agresează corpul care se închide pentru a se proteja şi obstruează accesul spiritului în mine.

Neliniştea este o atitudine mortiferă.

De unde insistenţa lui Christos asupra acestui subiect în Evanghelii şi, de asemenea, la sfântul Pavel în această bine cunoscută epistolă adresată Filipenilor:

„Bucuraţi-vă întotdeauna în Domnul, vă repet, bucuraţi-vă: Domnul este aproape! Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în toate lucrurile aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu cu rugăciuni şi mulţumiri.”

Să ne bombardăm stările de spirit cu gratitudine, căci Domnul este aproape: ce luptă!

Christos, spune Christian Bobin, este un războinic… fără armă.

Dar este un războinic: El duce lupta cea bună, marele război sfânt, cel care este purtat asupra unui „sine însuşi” încapsulat în problemele sale.

Desigur, Christos nu este închis asupra lui însuşi, dar lupta pe care o duce în noaptea arestării sale îl face să spună: „Tată, dacă este posibil, îndepărtează de la mine această cupă.”… De câte ori, în vieţile noastre, suntem noi în această suferinţă din cauza a ceea ce ar putea să vină. Da, viaţa pare să ne înece în faţa atâtor suferinţe în noi şi în jurul nostru. Este fără îndoială raţiunea apelului lui Christos la „curaj”… „Curaj!” le spune El prietenilor săi: „Eu am învins lumea.”

Poate că am putea să ne urăm să fim un războinic valoros pentru acest an 2018. Un războinic al iubirii!

Fie să se trezească în noi puţin câte puţin ceea ce Ioan Casianul numeşte „invincibila linişte a inimii.

Această pace nu ne va fi dată niciodată prin confortul vieţii noastre existenţiale.

Nici o comunitate, nici o instituţie, nici un loc particular nu ne poate da această pace… nici mai ales banii.

Această pace este o graţie pe care o primeşte cel care se roagă „în duh şi adevăr”, adică „în suflu şi vigilenţă”.

Şi această graţie vine la timpul Său. De unde angajamentul pe cale de viaţă „fără scop sau spirit de profit”, cum ne aminteşte Zenul.

Să nu fim într-o atitudine de aşteptare sau de regret pentru acest nou an.

Să cultivăm mai mult receptivitatea: „a lăsa să vină” cum îmi repeta adesea profesorul meu de Kendo.

Această pace ne locuieşte şi nu ne părăseşte niciodată. Atunci? „Pentru ce toată această agitaţie şi acest tumult” ne spune Isus.

Să revenim aici şi acum.

AICI; în acest spaţiu care este aici în faţa ochilor noştri şi pe care nu-l mai vedem. Noi vedem obiecte, persoane, şi uităm spaţiul care conţine toate acestea: „Vastitudinea” cum spune Eckart Tolle.

ACUM; în această clipă, care este debordantă de Linişte şi de Pace. Linişte mereu prezentă… a învăţa să ascultăm liniştea dedesubtul sau din interiorul zgomotului şi al agitaţiei…

A întâlni acest loc „imaculat” care este sursa Vieţii, a acestei Vieţi care ţâşneşte în noi din toată eternitatea: „Această forţă vulnerabilă şi invincibilă a iubirii umile.”

A fi invincibil înseamnă a fi în Deschidere;
DISPONIBIL, în spaţiul pur al imensităţii cosmice, oricare ar fi norii, furtunile sau poluarea. Acest spaţiu vid este plin de viaţă. El este în interiorul meu şi în exterior de asemenea.

„Spaţiul  care este în interiorul ulciorului este spaţiul care umple tot universul.” 

Este spaţiul Spiritului Sfânt care este peste tot prezent şi care umple totul.

Să putem în acest nou an să ne trezim la această Sacră Prezenţă care vine şi rămâne în noi de îndată ce ne întoarcem privirile spre Ea.

An nou fericit şi sfânt…

Pčre Francis,

Président de Bethanie

Originalul scrisorii în francezã, Lettre 148, pe site-ul Bethanie aici:
http://www.centrebethanie.org/