[ Start ]
[ Aforismul zilei - la zi ]
[ Aforismul zilei - 2019 ]
[ Aforismul zilei - 2018 ]
[ Aforismul zilei - 2017 ]
[ Aforismul zilei - 2016 ]
[ Aforismul zilei - 2015 ]
[ Aforismul zilei - 2014-2]
[ Aforismul zilei - 2014-1]
[ Aforismul zilei - 2013]
[ Aforismul zilei - 2012]
[ Aforismul zilei - 2011 ]
[ Aforismul zilei - 2010-2 ]
[ Aforismul zilei - 2010-1 ]
[ Aforismul zilei - 2009-1 ]
[ Aforismul zilei - 2008-3 ]
[ Aforismul zilei - 2008-2 ]
[ Aforismul zilei - 2008-1 ]
[ Aforismul zilei - 2007 ]
[ Argument ]
[ Autori ]
[ Noutati ]
[ Galerie FOTO ]
[ Prezentari PowerPoint primite de la prieteni]

[ SUNETUL LINISTII (K.G.Durckheim & Caspar D. Friedrich)]]
[ Aphorismes ]
[ Le SON du SILLENCE (K.G.Durckheim & Caspar D.Friedrich)]
[ Harta site]
[ Linkuri ]
[ Recomanda unui prieten ]
[ Autor site ]
[ O idee pentru 2% ]
 
 

Aforismul sau meditatia zilei - pagina 18

Navigare pagini aforisme: 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Art. 30 din CONSTITUTIA ROMÂNIEI
Libertatea de exprimare


(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisa.


Salt la Sfarsitul paginii

29 mai 2020

Adesea sunt întrebat de pacienţi ce pot face pentru a se menţine în formă din punct de vedere mental la bătrâneţe. Răspunsul meu îi ia de multe ori prin surprindere: „Uitaţi de cuvinte încrucişate şi sudoku; ieşiţi afară şi alergaţi!” Căci studiile moderne arată că cel mai bun antrenament pentru creier este alergarea. În orice caz, odată formate noile celule nervoase, remestecarea cunoştinţelor deja avute nu este de ajuns pentru a le menţine în viaţă. trebuie învăţat ceva cu adevărat dificil.
Care sunt „sarcinile dificile” care fac posibilă supravieţuirea neuronilor noi? În mod esenţial nu este vorba despre a reda ceva învăţate pe de rost. Asta e mult prea simplu.
[…]
Dacă reflectăm puţin însă, e vorba despre ceea ce noi, oamenii, facem zilnic; avem experienţe, ne orientăm în mediul înconjurător şi depăşim provocările şi vicisitudinile din viaţa cotidiană. Mai cu seamă avem de a face cu alţi oameni; trebuie să evaluăm, să decidem, să acţionăm şi să ne confruntăm mereu cu ceilalţi. Trebuie să revizuim sau să renunţăm la planuri deja făcute, să încheiem acorduri, să ne ţinem de ele şi multe altele. Tocmai asta –adică viaţa în toată întinderea şi profunzimea ei – este ceea ce menţine în viaţă celulele nervoase nou formate.


Manfred Spitzer – DEMENŢA DIGITALĂ, pag. 52,53

25 mai 2020
Jacques Castermane Când vă faceţi exerciţiul?
Newsletter pe mai 2020 de la CENTRE DURCKHEIEM, France
tradus integral în româneste aici:

http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/

Ce înseamnă „A face exerciţiul toată ziua?”

Foarte simplu! A profita de activităţile vieţii cotidiene, pe care le am de FĂCUT, pentru a mă simţi în contact cu acţiunile INFEZABILE care mi-a fost dat să le descopăr şi să le iau în serios cu ocazia exerciţiului particular: ţinuta corporală (verticalitatea interioară), forma corporală (nici crispat, nici indolent).  Şi vă propun un exerciţiu contrariant pentru EGO-ul majorităţii contemporanilor noştri: „Faceţi tot ceea ce faceţi un pic mai lent!Totul? Da, a aranja vesela, a merge de la un birou la altul, a ne îmbrăca, a curăţa morcovi, a scrie o scrisoare… şi adaugă Graf Dürckheim: a ne bărbieri sau a ne machia!

17 mai 2020

O evocare a Sabinei Wurmbrand de cãtre Voicu Bojan
Sabina Wurmbrand - discretia slujirii si nobletea suferintei
pe pressone.ro aici:
https://pressone.ro/sabina-wurmbrand-discretia-slujirii-si-nobletea-suferintei

16 mai 2020

Recomandare de lecturã:

Manfred Spitzer - DEMENTA DIGITALÃ.
Cum ne tulburã mintea noile tehnologii

Editura HUMANITAS, 2020
O carte pe care tocmai o citesc. Foarte interesantã. Accesibilã. Utilã.
Autorul are dreptate.
Detalii pe LIBRIS.ro aici:
https://www.libris.ro/

10 mai 2020
Pentru cei care doresc sã-l listeze:
Mic îndrumar de meditatie zazen cf. K.G. Durckheim
în format PDF aici:

http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/PDF/Mic_indrumar_de_zazen_KGDurckheim.pdf

8 mai 2020

Un articol interesant:
Intrarea in lumea postliberala. Razboaiele generatiei noastre
de Valentin Naumescu
aici:
http://www.ziare.com/international/razboi/intrarea-in-lumea-postliberala-razboaiele-generatiei-noastre-1610353

6 mai 2020

În sfârsit...

K.G. Durckheim:
RESPIRATIA, MOTORUL TRANSFORMÃRII NOASTRE


O traducere revizuitã, aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/

Angoasa omului se citeşte în dificultatea de a se abandona (a expira), şi în blocajul în momentul primirii (de a inspira). Eliberarea de ambele blocaje este condiţia pentru a realiza o mişcare naturală şi armonioasă de alternanţă în succesiunea – aş spune „dată de Dumnezeu” – „ne-abandonăm-Acasă” şi  „ne-reprimim-ca-un-nou cadou”.

... noi nu respirãm, ci suntem respirati...

Terapia respiraţiei, pe care fiecare din noi vrem să o practicăm în meditaţie, vizeazã sã-l facã pe om permeabil pentru Cel cu Totul Altul. Ea poate nu doar să recunoască lipsa de transparenţă în tulburările fizice ale suflului, ci poate şi să contribuie, lucrând la calitatea respiraţiei, la demontarea acestor tulburări şi la regăsirea permeabilităţii, în sens propriu cât şi în sens figurat.

25 aprilie 2020

Douã recomandãri de carte si un film pentru aceastã perioadã de stat în casã:

Când înfloreste liliacul de Martha Hall Kelly
inspiratã din evenimente si oameni reali
Detalii pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/cand-infloreste-liliacul-martha-hall-kelly-LIT978-606-33-1483-4--p1164672.html

CAMINO. O cãlãtorie a spiritului de Shirley MacLaine
Detalii pe LIBRIS aici:
https://www.libris.ro/camino-o-calatorie-a-spiritului-shirley-for973-85347-5-5.html

Si filmul REGELE LEU remake 2019 azi pe HBO, acum la 16:10
Detalii pe CINEMAGIA.ro aici:
https://www.cinemagia.ro/filme/the-lion-king-1251117/

Nu se comparã ca expresivitate si emotie cu varianta realizatã în 1994 parcã.
E un exemplu de efect al dezvoltãrii tehnice fãrã dezvoltare interioarã.
E o exemplificare a dementei digitale care ne roade la temelie - aplatizarea emotionalã, diminuarea de umanitate.
Si o exemplificare a ceea ce ne spune cartea DISTRACTIA CARE NE OMOARÃ.

23 aprilie 2020

Poate intereseazã pe cineva:

Mãsti de protectie de unicã folosintã la un pret convenabil, circa 2,70 lei/bucatã (inclusiv transportul)
Doar cã e vorba de o cantitate de 50 de mãsti.
Având în vedere cã vreo 2 ani de zile "moda" va fi cu mascã,
eu am cumpãrat de pe EMAG si sunt foarte multumitã de ele.
O parte din ele le putem da si altora la acest pret.
Eu am dat 3.5 lei pe una de la farmacie si m-am considerat norocoasã.
Altcineva a dat 10 lei pe aceeasi mascã mai târziu.

Culoare bleu, Made in China - LyncMed, 3 straturi, dimensiuni:175x95 mm.

A se vedea aici:

https://www.emag.ro/set-50-bucati-masti-de-protectie-de-unica-folosinta-produs-vandut-fara-adaos-comercial-mastipc50/pd/D3DWMMMBM/

11 aprilie 2020

Am terminat traducerea pentru
MIC ÎNDRUMAR DE MEDITATIE (cf. KGD)
aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2020/04/mic-indrumar-de-meditatie-conform-kg.html

Pentru a ne întoarce ACASÃ,
cum spune Jacques Castermane.
Din exilul interior în care ne aflãm, cum spune Annick de Souzenelle.

Poate cã omul trebuie provocat pentru a intra în maturitatea spiritualã, cum spunea KGD, referitor la situatiile de CRIZÃ.

Mă voi aşeza,
şi voi tăcea,
şi voi asculta
ceea ce Dumnezeu vorbeşte în mine.

Magistrul Eckhart

10 aprilie 2020

Pentru cei intersati de
MIC ÎNDRUMAR DE MEDITATIE (cf. KGD)
am reusit sã mã apropii de final
(mai am douã mici capitole).
Ultima actualizare azi la 17:45
aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2020/04/mic-indrumar-de-meditatie-conform-kg.html




Primãvara vãzutã din balcon.
De dimineatã, cã între timp s-au mai scuturat niste flori.

9 aprilie 2020

Iatã cã avem si punctul de vedere al Domnului Jacques Castermane
în problema COVID-19
Ce-i de fãcut în vremea corona-virusului ?


Fãcãtorul bombei atomice nu are, în prezent, în fata a ceea ce el considerã a fi un prãdãtor, altã armã decât masca si, pe planul strategic izolarea la domiciliu (confinement).

Rămâneţi acasă
şi profitaţi de aceasta
pentru
A vă întoarce acasă!”.


Integral în româneste aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com

7 aprilie 2020

MIC ÎNDRUMAR DE MEDITATIE (conform K.G. Durckheim)
- un mic serial -

Am decis să postez un mic îndrumar de meditaţie - aşa cum este propusă de K.G. Dürckheim. Paşii esenţiali pentru a putea începe. Pentru cei care ar putea fi interesati de asa ceva.

Cred că în această perioadă de OPRIRE generală şi „uluială”, de viitor imprevizibil, cel mai bun lucru de făcut este să învăţăm să facem linişte în noi, şi poate vom presimţi astfel ceva din adâncul nostru, o realitate mai profundă, în care ne aflăm originea şi în care trebuie să ne reinstalăm, pentru a ne regãsi locul natural (supra-natural) prevãzut pentru noi, acolo unde aflã informatia devenirii noastre, cum spune Annick de Souzenelle, adicã în Fiinta esentialã, cum spune K G Durckheim.

Pentru a ne întoarce ACASÃ,
cum spune Jacques Castermane.
Din exilul interior în care ne aflãm,
cum spune Annick de Souzenelle.

Cartea din care traduc este LA VOIE INITIATIQUE. Le Don de la Grâce. În germană Weg der Ubung. Geschenk der Gnade, 1992. O apariţie postumă, ediţie stabilită de Christa Well, conţinând conferinţele de la Frankfurt 1972-1983 susţinute de K.G. Dürckheim.

Componentele acestui mic îndrumar sunt următoarele:

1. Hara stând în picioare
2. Hara aşezat
3. Mic exerciţiu de sensibilizare
4. Mare exerciţiu de sensibilizare
5. Relaxăm încordările şi instaurăm tensiunea corectă
6. Murmurul ca pregătire pentru respiraţia naturală

7. Iniţiere în concentrarea pe formula respiratorie

8. Ieşirea din exerciţiu


DETALII pe blogul destinat lui KGD aici
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2020/04/mic-indrumar-de-meditatie-conform-kg.html

5 aprilie 2020


Annick de Souzenelle - Despre ce coroanã este vorba?

O voce care nu mai are nevoie de nici o prezentare.

Pagina Doamnei Annick de Souzenelle (98 de ani) pe acest site AICI

O lecturã actualã - a omului contemporan - a vechilor cãrti de întelepciune, în cazul acesta a Bibliei.
Despre destinul uitat al omului în aceastã viatã:
acela de
A SE VERTICALIZA
- prin ancorarea între cer si pãmânt -,
dupã ce pânã acum a trãit nutrit fiind doar de seva pãmântului,
o viatã doar
pe ORIZONTALÃ.

Un text revelator pentru semnificatia actualei perioade traversatã de umanitate.

Un text cu care, din nou, rezonez 100%.

AICI

"Doar această situaţie de aparent exil, care este, de fapt, ieşirea din exil, va face cu putinţă întoarcerea fiinţelor care, asigurate de sus, se vor verticaliza.
Această imagine ne îngăduie să ne amintim că omul este un arbore care şi-a extras sevele, pe timpul unei ierni îndelungate, din rădăcinile lui terestre.
Astăzi se anunţă o primăvară ce-l va face să-şi extragă seva din rădăcinile sale cereşti, să se îmbete de aer şi lumină şi să-şi dea rodul, acela al cunoaşterii, dar al cunoaşterii dobândite pe calea interioară, realizarea divină a fiinţei.
Ea îi va fi coroană.

3 aprilie 2020

Si dacã pânã si unele din filmele premiate recent ar avea o semnificatie mai profundã?

Revolta si exploziile de violentã ale "nãpãstuitilor vietii"
din finalul filmelor JOKER si PARASITE
îmi par a fi o voce a inconstientului omenirii în suferintã,
UN PROTEST la care ar trebui reflectat.

NU ACEASTA ESTE SOLUTIA la problemã, desigur.

Dar atentionarea ar trebui luatã în serios.

Si nu e vorba de pledoarie pentru comunism aici.

Ci de a fi cu adevãrat uman, responsabil de aproapele tãu.

O reglare fundamentalã s-ar impune.
Si poate cã asa ceva se are în vedere prin aceastã OPRIRE generatã de un biet virus invizibil.

Ce va fi "dupã corona-virus" este imprevizibil,
dar e sigur cã viata nu va mai fi la fel.
Poate cã este un moment de rãscruce pentru umanitate.

31 martie 2020

O invitatie la OPRIRE...

Si dacã aceastã OPRIRE a cursului vietii obisnuite la nivel planetar,
datoritã corona-virusului,
ar avea semnificatia unei INVITATII la OPRIRE la nivel de individ?

A unei OPRIRI din alergarea în care suntem împinsi din exterior,
a unei OPRIRI si întoarceri spre INTERIOR?

Spre interiorul fiecãruia din noi,
acolo unde "suntem asteptati"
de ESENTIALUL nostru pierdut cu totul din vedere,
cel care "nu este din aceastã lume",
dar care tinde si urgenteazã sã se manifeste în aceastã lume,
în om si prin intermediul omului.


Interesant cã cei care MEDITEAZÃ
(nu orice meditatie)
pentru a-si mentine legãtura vie cu SURSA DE VIATÃ,

constienti cã apartin unei ORDINI MAI MARI,
si cã nu-si au locul în lume decât prin aceastã apartenentã
si rostul numai prin participarea la EA,

resimt aceastã practicã ca pe o OPRIRE,
din tumultul lumii,
în care cãutãm sã facem LINISTE în noi
pentru a ASCULTA...
pentru A AUZI
Cuvântul care iese din TÃCERE,

care ne repune în ordine,

Unicul Necesar.


 

29 martie 2020



Si dacã CORONA-VIRUSUL ne-ar scoate ÎN EVIDENTÃ,

într-un mod surprinzãtor pentru cunoasterea la care a ajuns omenirea,

si în pofida acesteia,
si fãrã nici o tãgadã,

tocmai VULNERABILITATEA absolutã a fiintei umane
în absenta LEGÃTURII VITALE cu SURSA de VIATÃ?

A legãturii vitale PIERDUTE
- pentru cã aceastã pierdere tine de destinul omului -
dar pe care omul are sarcina sã o regãseascã aici în aceastã viatã
- si aceasta tine de destinul omului -
dacã vrea sã îsi onoreze calitatea de OM.

Deoarece omul nu poate trãi inconstient ca o plantã.

El este "coroana" creatiei în curs de desfãsurare(a unei evolutii asadar),
creatie la care este chemat sã participe CONSTIENT de destinul sãu suprauman.
Inclusiv la propria creatie...

Si dacã tocmai acesta ar fi mesajul transmis prin aceastã pandemie?

Un virus cu un comportament imposibil de definit,
dar care se propagã vertiginos, exponential,
imposibil de stopat,
care devine tot mai virulent.

O "inventie" uimitoare!...trebuie sã recunoastem...
pentru a transmite o ATENTIONARE unei omeniri foarte "destepte"...

Pentru o lume în derivã,
orientatã numai spre exterior,
ignorându-si propriul interior: esenta.

Purtând în sine un GOL imens, un DOR în locul ESENTEI,
si cãutând sã-si umple acest gol cu "lucruri din exterior", nu doar materiale.
Cu cât mai multe, cu atât mai bine - se sperã.
De aici si EGOISMUL... LÃCOMIA nesãbuitã...
Si EFECTELE acestei GOANE NEBUNE dupã tot mai mult:
Discrepanta strigãtoare la cer dintre nivelurile de viatã.
Foametea, si bolile, unei mari pãrti din omenire lipsite de strictul necesar.
Exploatarea tãrilor slab dezvoltate, jefuirea resurselor lor naturale, "mâna de lucru ieftinã", MUNCA COPIILOR...
Prãdarea nemiloasã a planetei.
Crimele împotriva animalelor (pt. a recolta pe viu "pãrti" din ele).
Distrugerea mediului natural si a ECHILIBRULUI planetei.


IRESPONSABILITATEA omului, capabil de multe, datoritã cunoasterii "tehnice" avansate,
AJUNS LA BUTOANELE UMANITÃTII,
dar rãmas în forul sãu interior la o fazã INFANTILÃ de dezvoltare.
INCONSTIENT de aspiratia profundã intrinsec umanã
care se aflã la rãdãcina acestei goane nebune spre exterior dupã "tot mai mult"...

Când de fapt ne lipseste UNICUL NECESAR - legãtura cu Sursa de Viatã.

Abia aceasta ne re-pune în ordine... "de la sine".

Toatã aceastã GOANÃ NEBUNÃ se dovedeste a fi zadarnicã.
GOLUL interior se simte tot mai tare, cu cât se adunã mai multe "lucruri".

Trãim într-o continuã DISTRACTIE, adicã DIS-TRAGERE de la ESENTIAL.

Dar dacã ne-am opri si am privi la motivatiile noastre profunde
poate cã am începe sã aflãm câte ceva despre noi însine
si despre esentialul pe care îl purtãm în noi
si de a cãrui realizare suntem doar noi responsabili.

Ne lipseste cultura experientei interioare, spune KGD.

Poate cã omul trebuie provocat pentru a intra în procesul de maturizare interioarã, cum spune tot KGD.

Despre acestea este vorba în Textul indicat mai jos.

Un text cu care rezonez 100%.
Pãrintele Francis Dekeyser
Scrisoarea de la Bethanie pe martie-aprilie 2020




Fiecare dintre noi caută să înţeleagă evenimentele pe care le trăim astăzi, dar se pare că puţini oameni se referă la datele tradiţionale ale înţelepciunii spirituale a omenirii. În zarva mediatică, cum să te ridici deasupra multitudinii de opinii individuale, adesea contradictorii? Fiecare merge acolo cu refrenul său şi în cele din urmă totul devin o frumoasă cacofonie ...
...
Lumea formei este într-o transformare perpetuă şi noi suntem departe de a-i înţelege toată complexitatea şi toată subtilitatea acesteiai ... A fi identificat cu forma înseamnă a fi în rătăcire permanentă şi a te învârti într-un cerc în viaţă, fără punct de referinţă şi stabilitate. De multe ori nu mai înţelegem nimic şi căutăm în mental explicaţii care nu sunt acolo şi care nu vor fi niciodată acolo. Prin urmare, suntem invitaţi să schimbăm metoda pentru a accede la un sens dincolo de sens şi de non-sens.

Integral tradusã în româneste pe acest site AICI

si pe blogul destinat lui KGD aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2020/03/preot-francis-dekeyser-scrisoarea-de-

27 martie 2020

Un film de vãzut azi pe TVR2 la 20:00
COPIII PARISULUI
Detalii pe CINEMAGIA.ro aici:
https://www.cinemagia.ro/filme/la-rafle-484596/

23 martie 2020


O carte pe care tocmai o citesc:


NEIL POSTMAN
DISTRACŢIA CARE NE OMOARĂ
Discursul public în epoca televizorului


Cuvânt înainte

Cu toţii stăteam cu ochii pe anul 1984. Când anul 1984 a venit şi profeţia lui nu s-a împlinit, americanii raţionali au răsuflat uşuraţi şi s-au felicitat. Rădăcinile democraţiei liberale rezistaseră. Chiar dacă în alte părţi domnea teroarea, măcar noi nu fuseserăm bântuiţi de coşmarurile orwelliene.

Dar uitasem că, alături de profeţia întunecată a lui Orwell, mai există o alta - ceva mai veche, ceva mai puţin cunoscută, dar la fel de înfricoşătoare: Minunata Lume Nouă a lui Aldous Huxley. În ciuda opiniei generale, chiar şi a celor educaţi, Huxley şi Orwell nu au profeţit acelaşi lucru. Orwell ne aver­tizează că vom fi învinşi de către o forţă opresivă impusa din afară. Dar, în viziunea lui Huxley, nu e nevoie de Big Brother  pentru a lipsi oamenii de autonomia, de maturitatea şi de istoria lor. Aşa cum vedea el lucrurile, oamenii vor ajunge să iubească opresiunea, să adore tehnologiile care le anulează capacitatea de a gândi.

Orwell se temea de cei care vor interzice cărţile. Huxley se temea de faptul că nu va mai exista niciun motiv pentru a le interzice, pentru că nu va mai exista nimeni care să vrea să le citească. Orwell se temea de cei care ne vor priva de informaţie. Huxley se temea de cei care ne vor da atât de multă informaţie, încât vom fi aruncaţi în pasivitate şi egoism. Orwell se temea că adevărul ni se va ascunde. Huxley se temea că adevărul va fi înecat într-un ocean de irelevanţă. Orwell se temea că vom deveni o cultură captivă. Huxley se temea că vom deveni o cultură trivială, preocupată de tactile, orgii-beţii şi aruncătoare centrifuge de mingi1. Aşa cum remarcă Huxley în Reîntoarcere în minunata lume nouă, libertarienii şi raţionaliştii, aflaţi într-o permanentă alertă pentru a ţine piept tiraniei, „nu au reuşit sa ia în calcul apetitul aproape insaţiabil al omului pentru distracţii". În 1984, adaugă Huxley, oamenii sunt controlaţi provocându-li-se durere. În Minunata Lume Noua, oamenii sunt controlaţi provocându-li-se plăcere. Pe scurt, Orwell se temea că vom fi distruşi de ceea ce urâm. Huxley se temea că vom fi distruşi de ceea ce iubim.

Această carte este despre posibilitatea ca Huxley, nu Orwell, să fi avut dreptate.

Prefata cãrtii poate fi cititã aici

22 martie 2020

... în sistemul nostru de gândire actual, omul ramâne la stadiul de înflorire a personalitatii fara a merge mai departe.
Cu toate acestea noi am ajuns la o turnanta. Remarcam astazi ca personalitatile cele mai bine dezvoltate nu sunt înca persoane, prin care Cel cu Totul Altul sa transpara. Constatam ca vocatia esentiala a omului este aceea de a deveni atât de transparent încât Cel cu Totul Altul, divinul din el, împrumutând limbajul uman, asa cum împrumuta limbajul florii sau al animalului, sa se poata manifesta limpede în lume. Ajungem astfel la trecerea de la personalitate la persoana.

Extras de aici: https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2012/01/gandul-zilei-26.html
si acolo e un link la întreaga conferinta
Trecerea la o noua constiinta a realitatii.

21 martie 2020

Semnificatia marilor crize ale umanitãtii?
Poate ca omul trebuie sa fie provocat pentru a intra în maturitatea sa „spirituala”...


Marile crize din vremea noastra nu au ele oare o cu totul alta semnificatie?
Nu ar trebui ele sa-l aduca pe om sa descopere noi surse de credinta care nu ar izbucni fara catastrofele din existenta sa si fara prabusirea credintelor din prima copilarie ?

Poate ca omul trebuie sa fie provocat pentru a intra în maturitatea sa „spirituala”...

K.G. Durckheim - Strãpungerea spre FIINTÃ. Etapele amturitãtii umane, Editura HERALD, 2016
fragment extras de aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com

7 martie 2020

Jacques Castermane – La ce bun zazenul ? La nimic pentru ego!
...
Zazen? A nu face nimic, dar temeinic!

A fi acolo, aşezat, în retragere din eu şi deci din orice activitate obiectivă.
Exerciţiul de „a nu face nimic” deschide spre emergenţa infezabilului. 

Newsletter /martie 2020/ CENTRE DURCKHEIM, Mirmande, France
tradus integral în româneste aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com

6 martie 2020

Elogiu mersului pe jos

Avem de învăţat o lecţie importantă de aici: cei responsabili cu rezolvarea unor probleme complexe din punct de vedere politic, organizaţional şi de alte tipuri nu ar trebui să stea închişi în săli de şedinţe, ci să iasă afară, să meargă pe jos şi să caute calea spre soluţii mai bune şi spre o lume mai bună.

SHANE O
’MARA - ELOGIUL MERSULUI, POLIROM, 2020 p. 192

Mersul regulat pe jos este balsam pentru corp si pentru creier.

4 martie 2020

Bucuria este semnul cã Viata a reusit.
Suferinta nu dispare, însã, acolo unde "Viata a reusit",
ci e trãitã altfel: fructuos.


Omul care a atins majoratul (maturitatea - a se vedea aicicând omul devine expresia fiinţei sale esenţiale) dovedeşte aceasta nu numai în afirmarea credinţei sale, ci prin forţa înrădăcinării sale în experienţa FIINŢEI dincolo de spaţiu şi timp, prin forţa sa atunci când suportă insuportabilul şi acceptă inacceptabilul. Ceea ce presupune şi forţa de a urmări, treaptă cu treaptă, transformarea sa. Doar cel care este înrădăcinat în profunzimea Fiinţei esenţiale poate suporta teama de a suferi a eului său. Pentru el o armonie scutită de suferinţă nu este singurul criteriu valabil, nici absenţa conflictelor valoarea cea mai înaltă. Cel care rămâne în spiritual va fi singurul capabil să suporte dezordinea lumii fără să simtă amărăciune din cauza aceasta iar suferinţa pe care totuşi o resimte va fi fructuoasă.

Este imatur cel care crede că poate învinge definitiv angoasa, tristeţea şi disperarea. Este major, din contră, cel care găseşte în pericolele permanente ale imperfecţiunii vieţii un mijloc mereu nou de a nu se identifica cu eul său anxios, trist şi disperat, ci de a-l dizolva la contactul profunzimii. El este atunci copleşit şi neîncetat transformat prin forţa profunzimii. Personalitatea sa este tot mai puternic marcată de Fiinţa sa esenţială, tot mai mult  dirijată de iubire şi transformată chiar şi în slăbiciunile sale. Sub semnul unei transparenţe crescânde, el poate atunci să dea expresie prezenţei ei în această lume.

(K.G. Durckheim - La Voie de la Transcendance, pag.44)


Un pasaj pe care tocmai l-am adãugat la pagina BUCURIA, la final.
Se cerea.
Pentru o perspectivã mai exactã, realistã, din interior.

Da, într-adevãr, Bucuria este semnul cã Viata a reusit!
Acesta nu înseamnã cã cel în care "Viata a reusit" devine un supraom, cineva pe care nu-l mai atinge nici o durere.
Din exterior poate sã parã, pentru un ochi superficial, cã omul nu mai suferã...
Suferinta nu dispare, însã, din viata sa, ci este trãitã altfel, în final fructuos.
Cred cã nici nu se avanseazã altfel pe aceastã cale fãrã capãt, adicã fãrã limite.

Când un om îsi acceptã si suportã cu curaj suferinta,
- inclusiv în meditatie, zile întregi poate -
vine un moment când se simte ca trecând printr-un zid si
omul devine liber si deschis pentru ceva necunoscut pânã atunci.
(KGD)

3 martie 2020

Elogiu mersului pe jos



Mersul este benefic pentru corp, pentru creier şi pentru societate în ansamblul ei.
Dar şi reciproca este valabilă. Plătim preţul lipsei noastre de mişcare, indiferent dacă ea derivă din mediul în care trăim, din designul birourilor noastre sau pur şi simplu din lene şi sedentarism, Vreau să arăt în această carte că este imperativ să reîncepem să mergem. Mersul va face bine creierului şi corpului nostru, ne va îmbunătăţi dispoziţia, claritatea gândirii, creativitatea şi conectarea cu lumea socială, urbană şi naturală. Este remediul simplu, accesibil şi personal de care avem nevoie cu toţii.
Stiinţa care începe să se dezvolte ne oferă o imagine clară: plimbările regulate aduc beneficii durabile şi consistente pentru indivizi şi pentru societate în ansamblu. Cartea de faţă celebrează deopotrivă ştiinţa mersului şi bucuria pură a plimbării. Vreau să pun o schimbare comportamentală aparent simplă pe o poziţie centrală, ca motor al stării de bine psihice şi fizice. E o activitate pe care o poate desfăşura aproape oricine şi care vine de la sine. Creierul şi corpul umane sunt construite pentru mişcare în viaţa cotidiană, în mediile noastre naturale sau construite: mişcarea regulată îmbunătăţeşte latura cognitivă, afectivă şi creativă în nenumărate moduri şi, totodată, ne ameliorează sănătatea.
E timpul să ne ridicăm şi să mergem, la propriu, spre o viaţă mai bună – să vedem lumea aşa cum este şi aşa cum doar noi, oamenii, o putem vedea.

Câteva avantaje:

Mersul determină intensificarea circulaţiei sanguine la nivelul creierului şi o face într-o manieră care contrabalansează efectele statului pe scaun.
Mersul este benefic pentru inimă. Dar şi pentru restul corpului. Plimbarea contribuie la protejarea şi repararea organelor care au fost supuse la stres şi suprasolicitare. Este benefică pentru intestine, stimulând tranzitul alimentelor. Mersul practicat cu regularitate acţionează totodată ca o frână a îmbătrânirii creierului şi poate să inverseze semnificativ acest proces.
Un mod de interpretare a literaturii despre îmbătrânire şi mers este direct: nu îmbătrâneşti până nu te opreşti din mers pe jos şi nu încetezi să mergi pe jos pentru că ai îmbătrânit. Mult mers pe jos regulat, mai ales păstrând un tempo rapid, corespunzător, preîntâmpină multe din lucrurile neplăcute care vin odată cu îmbătrânirea.

SHANE O
’MARA - ELOGIUL MERSULUI, POLIROM, 2020
Pentru detalii faceti click pe poza cãrtii.

Si ceva ce spune KGD despre plãcerea uitatã a mersului pe jos:


Există oare în mişcările simple şi repetate ale muncii noastre cotidiene ceva de descoperit,
care să conţină, dacă nu un sens religios, cel puţin o semnificaţie profundă
care să intensifice sentimentul vieţii
?

De exemplu, care este cunoaşterea noastră despre „mers”?
Noi ne deplasăm grăbiţi şi încordaţi cu un anumit scop sau „hoinărim” alene într-o stare de trândăveală şi de lipsă de formă a ţinutei corporale.
Dar ignorăm tot ceea ce conţine mersul în sine, fericirea ritmului, a respiraţiei, a ţinutei. Noi nu le-am învăţat niciodată, nu le-am „exersat” niciodată. Acelaşi lucru este valabil pentru toate celelalte „mişcări simple” din viaţa cotidiană..

K.G. Dürckheim – Străpungerea spre Fiinţă. Etapele maturitãtii umane, Editura HERALD, 2016, pag.60

28 februarie 2020

Epifania FIINTEI în fiind este tema fundamentală a vietii umane,
este "marea experienţă" prin care percepem 
participarea noastră la FIINTĂ,
experienţă care străpunge eul nostru mundan,
prin carapacea Sinelui şi a vieţii,
si de aceea ea este "pivotul" si turnanta întregii noastre existente. 

K.G. Durckheim - Sous le signe de la Grande Expérience


Umbra reprezintă ansamblul forţelor, al puterilor care blochează calea. 
În umbră se găseşte tot ceea ce este între sine şi adevăratul sine. 
Orice idealism care încearcă să surmonteze aceste obstacole
fără a trece prin duce la ceva fals. 
Omul care neagă umbra se identifică cu o imagine pe care ar vrea 
s-o realizeze sau care pretinde a fi.
Dar, în realitate, acolo este vorba de o dorinţă foarte pioasă, negreşit, însă foarte departe de o realizare.

K.G. Durckheim – CENTRUL FIINTEI, Editura HERALD, pag. 119


Orice tentativă care vizează realizarea proiecţiei unei personalităţi idealizate, fără o decantare a inconştientului şi fără un contact cu Fiinţa esenţială este condamnată la eşec. Pentru că numai la acest contact învaţă omul să simtă şi să discearnă ceea ce este autentic şi constituie premisele unei realizări personale esenţialmente adevărate. Numai făcând experienţa Fiinţei lui, şi nu altfel, omul se va simţi „mişcat” de către FIINŢĂ şi deschis dezvoltării „formei” corespunzătoare Fiinţei lui esenţiale care îl eliberează de orice formă de adaptare.

Karlfried Graf Durckheim – Calea interioară. Cotidianul ca exerciţiu, Pag. 42

27 februarie 2020

Sam Harris - Despre minciună

Oglinda sinceritãtii 

Minciuna e pretutindeni şi, cu toate acestea, până şi cei care mint îşi evaluează interacţiunile nesincere ca fiind mai puţin plăcute decât cele oneste. […]
Odată ce o persoană se hotărăşte să spună numai adevărul, începe să observe cât e de rar să întâlneşti pe cineva care respectă acelaşi principiu. Oamenii sinceri sunt o adevărată alinare: ştii că, într-adevăr, cred ceea ce spun; ştii că nu-ţi vor spune în faţă ceva, iar pe la spate, altceva; ştii că-ţi vor spune atunci când cred că ai dat un rateu – motiv pentru care laudele lor nu vor putea fi confundate cu simple linguşeli.
Sinceritatea e un dar pe care li-l putem oferi celorlalţi. E, totodată, o sursă de putere şi un motor al simplităţii. Ştiind că, indiferent de circumstanţe, năzuim să spunem adevărul, nu prea trebuie să ne pregătim pentru mare lucru. Ştiind că, în trecut, am spus doar adevărul, nu trebuie să ţinem nicio evidenţă a afirmaţiilor noastre. Putem fi pur şi simplu noi înşine în fiecare moment.
Atunci când ne angajăm să fim sinceri cu toţi ceilalţi, ne angajăm să evităm o paletă largă de probleme pe termen lung, în schimbul totuşi al ocazionalului disconfort pe termen scurt. În orice caz, disconfortul nu ar trebui amplificat peste măsură: poţi fi sincer şi, totodată, amabil, fiindcă scopul pentru care spui adevărul nu e acela de a jigni pe cineva. Nu vrei decât ca ei să intre în posesia aceleiaşi informaţii pe care o deţii tu şi pe care ţi-ai dori s-o ştii dacă ai fi în locul lor.

Sam Harris - Despre minciună, Editura VELLANT, colecţia VERSANT (pp.14-15)

23 februarie 2020

NU EXISTĂ DEVENIRE VALABILĂ FĂRĂ CONŞTIENTIZAREA UMBREI

Forţa care îl antrenează pe om spre meditaţie se naşte din suferinţa sa în faţa absenţei de unitate integrală. În civilizaţia noastră aceasta este împiedicată din diverse cauze. Principale sunt refularea dorinţelor şi pulsiunilor naturale, neglijarea femininului în favoarea masculinului – atât la femeie cât şi la bărbat -, raportul neajustat cu sexul opus, reprimarea personalităţii creatoare prin organizarea vieţii într-o societate care face din individ servitorul legilor, sistemelor şi întreprinderilor impersonale.

Dar factorul de eşec decisiv al acestei integralităţi este refularea esenţei supranaturale. Omul contemporan devine pentru prima dată pe deplin conştient de aceasta.

Aceste obstacole în calea realizării totale a omului ţin de faptul că, în spatele faţadei mai mult sau mai puţin vesele şi strălucitoare pe care o arată lumii, milioane de oameni sunt bolnavi. Ei suferă durerea unui subiect împiedicat să devină el însuşi pentru că laturile primordiale ale totalităţii sale nu au dreptul să se exteriorizeze. Ele devin atunci umbra, care pedepseşte minciunile faţadei luminoase. O căutare iniţiaticã care crede că poate înainta direct spre Fiinţa esenţială, evitând umbra, va eşua la jumătatea drumului.

NU EXISTĂ DEVENIRE VALABILĂ FĂRĂ CONŞTIENTIZAREA UMBREI.

K.G. Dürckheim -  Meditieren – wozu und wie, HERDER, pag. 71

19 februarie 2020

Eu am voit să înalţ totul dincolo de pământ.
Cocoşii mei cântă !
Şi păsările mele zboară !


Constantin Brâncusi mai multe AICI

16 februarie 2020

O initiere în atitudinea fundamentala a meditatiei, o meditatie care nu se reduce numai la acea jumatate de ora în care ramânem acolo asezati, implica faptul de a fi "pe receptie", pe ascultare, a acelei voci care spune: „Asculta-ma, nu vezi ca exista si altceva, asculta-ma! Nu-ti dai seama ca fericirea pe care o simti este infinit mai profunda decât orice ti-ar putea da lumea? Nu vezi ca un sens te-a atins, infinit mai semnificativ decât toate sensurile din lume? Nu-ti dai seama ca tu esti aici protejat de o iubire pe care nici o comunitate, nici un om nu ti-o poate da, dar acum întoarce-te sa-i vizitezi pe oameni din partea mea, si totul îti va fi oferit.”

K.G. Durckheim în conferinta intitulatã
RELIGIOZITATE SI ÎNTELEPCIUNE EXISTENTIALA
tradusã integral pe blogul destinat lui KGD AICI

15 februarie 2020

O revizuire a paginii de Argument aici

14 februarie 2020

Recomandare de carte
Viktor Frankl - Strigãtul neauzit pentru sensul vietii

Editura METEOR Publishung



Detalii pe LIBRIS.ro aici:
https://www.libris.ro/AfiseazaProdus.jsp?pr_id=10728521

In "Strigatul neauzit pentru sensul vietii", Viktor Frankl revine la umanismul care a facut din cartea sa "Omul in cautarea sensului vietii" un bestseller in lumea intreaga.
Intr-o epoca precum a noastra, o epoca a lipsei de sens si a depersonalizarii, dr. Frankl isi ridica vocea impotriva absentei dimensiunii umane in psihoterapie.

8 februarie 2020

Apropierea de adevărata noastrã naturã de fiinţă umană nu poate fi abordată prin înţelegere, cuvânt care desemnează facultatea intelectuală de a aborda lucrurile, de a le concepe, de a le înţelege. Înţelegerea este mijlocul cunoaşterii raţionale; este un proces mental.

Adevărata noastră natură este insesizabilă prin gândire. Ceea ce nu înseamnă că natura noastră esenţială, propria noastră esenţă este incognoscibilă. Organul cunoaşterii este corpul-viu în globalitatea şi în unitatea sa. (Corpul-viu, Leib în germană).

Jacques Castermane - Zazen ca exercitiu de metamorfozã
Newsletter pe februarie 2020
tradus integral aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com

7 februarie 2020

In memoriam



Un video încãrcat pe 31 ianuarie 2020 intitulat
Un ghid spiritual al timpului nostru, pãrintele Alphonse Goettmann
poate fi vizionat aici:
https://www.youtube.com/watch?v=didTXfFpAD0

4 februarie 2020

Dezbatere pe tena cãrtii EPOCA ÎNTUNECÃRII. Cum a distrus crestinismul lumea clasicã
LIVE aici:

https://www.facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu/videos/549493949109631/
Orele 19-20:30 LIBRÃRIA HUMANITAS de la Cismigiu

Inaintea acesteia a fost si o emisiune pe RFI aici:
https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-117945-despre-volumul-epoca-intunecarii

3 februarie 2020



Ceva foarte important pentru cei care cred cã meditatia este suficientã...

(Asa cum credeam si eu vreme de câtiva ani buni pâna ce m-am izbit de probleme "imposibile" - a se întelege întâlnirea cu propria Umbrã, cât si cu cea a altora - care reclamau perceperea nemistificatã a realitatii si impuneau... actiune fermã, o necesarã "stricare" temporarã a linistii. Nota mea, V.J)

Am fãcut cândva un comentariu mai consistent pe tema aceasta la pagina despre cartea DINCOLO, în adâncul nostru, aici


"Practicile meditative au drept scop să consolideze contactul cu fiinţa esenţială.
Dar succesul lor depinde în mare parte de travaliul de clarificare psihologică a inconştientului.
Şi invers, această clarificare este adesea facilitată dacă cel care se exersează a intrat deja în contact cu fiinţa sa esenţială.
Fără un travaliu de psihologie a profunzimilor, meditaţia poate, 
 
tocmai pentru că pare să dea roade întrucât aduce pacea interioară,
să împiedice conştientizarea inconştientului refulat.
Atunci, într-o bună zi, tot ceea ce a fost refulat explodează, antrenând cu sine prăbuşirea frumosului edificiu."


K.G. Durckheim -
Exerciţii iniţiatice asupra corpului, pag. 60-61

2 februarie 2020

Amintesc din nou mai ales când zilele acestea pe ELEFANT este promotia Winter Black Friday - azi ultima zi.

Pentru cei interesati de cartea OMUL ÎN CÃUTAREA SENSULUI VIETII de Viktor E. Frankl
Am observat cã a apãrut o nouã traducere a cãrtii în 2018 la Editura VELLANT, în colectia VERSANT, detalii pe ELEFANT aici:
https://www.elefant.ro/omul-in-cautarea-sensului-vieti



Îmi pare destul de semnificativ faptul că Prefaţa ediţiei din 1962 a acestei cărţi a fost scrisă de un psiholog proeminent, doctorul Gordon Allport, iar Prfaţa ediţiei prezente este scrisă de un cleric. Pentru că am ajuns să înţelegem că aceasta este o carte profund religioasă. Ideea centrală a cărţii este că viaţa are sens şi că omul trebuie să înveţe să vadă asta dincolo de circumstanţe. Frankl susţine că viaţa are sens dincolo de orice. În versiunea originală, înainte de adăugarea post-scriptumului, concluzia finală este poate fraza cea mai religioasă scrisă în secolul douzeci:

Am ajuns să-l cunoaştem pe Om aşa cum este. Până la urmă, omul este acea creatură care a inventat camerele de gazare de la Auschwitz, însă tot omul este creatura care a intrat cu demnitate în ele, murmurând Tatăl Nostru sau Shema Yisrael.

Harold S. Kushner în Prefaţa acestei cărţi

31 ianuarie 2020

Semnalez o nouã carte de Viktor E. Frankl la Editura LITERA
Cel care are un motiv pentru care sã trãiascã...
Logoterapie si analizã existentialã. Articole ºi prelegeri.
Detalii carte pe ELEFANT unde zilele acestea este o promotie 50% reducere:
https://www.elefant.ro/cel-care-are-un-motiv-pentru-care-sa-traiasca
"Cel care are un motiv pentru care sã trãiascã poate îndura aproape orice" - cu acest motto, Viktor Frankl a studiat cum, chiar si in fata celor mai crunte lovituri ale vietii, sensul este posibil si cum le permite oamenilor sa ramana sanatosi mental in vremuri de criza.
Sa spui da vietii, sa supravietuiesti greutatilor, fricii si durerii inseamna sa gasesti un sens in suferinta. Dar forta interioara a omului il poate ridica deasupra destinului sau. Chiar daca nu putem schimba circumstantele, avem mereu libertatea de a ne alege atitudinea in privinta lor. Sensul vietii si rezilienta se afla in atentia logoterapiei lui Frankl, a studiului sau asupra supravietuitorilor Holocaustului si a atitudinii sale critice fata de pustiul interior al societatii consumeriste moderne. Aceasta carte va invita sa redescoperiti un mare umanist.

Textele lui, scrise pe parcursul a sase decenii, simbolizeaza puntea pe care Frankl a construit-o intre psihologie si arta filosofica a vietii.

29 ianuarie 2020


Jessey Norman - Ave Maria (Schubert)

Ich leb' allein in meinem Himmel, in meinem Lieben, in meinem Lied...

27 ianuarie 2020

In memoriam părintele Alphonse Goettmann

Omul suferã de a nu fi cel care este în adâncul lui.

Duhul vrea sã ia trup în noi.




Am găsit azi dimineaţă în căsuţa de mesaje un email de la Centrul Bethanie, France

Comunitatea Bethanie anunţă
Naşterea în cer a Părintelui Alphonse Goettmann.
A murit ieri, 26 ianuarie 2020.
Liturghia defuncţilor va fi oficiată miercuri, 29 ianuarie 2020,
în capela Prieuré Saint Thiébault à Gorze en Moselle.
Fie ca Dumnezeu sã-l odihneascã si ca lumina Feţei Sale sã strãluceascã peste el.

Părintele Alphonse Goettmann, preot ortodox francez, este fondatorul, în 1976, alături de soţia sa Rachel (decedată în 2014), a Centrului de întâlniri spirituale Bethanie, Gorze, Franţa. Şi este autorul unor cărţi, dintre care traduse în româneşte, la Editura HERALD, următoarele:

- Dialog pe Calea iniţiatică – dialog A. Goettmann cu Karlfried Graf Dürckheim.
- Dincolo, în adâncul nostru. Iniţiere în meditaţie
- Bucuria, faţa lui Dumnezeu în om

Toate cele de mai sus sunt epuizate deja.

Şi o carte despre rugăciunea inimii, tradusă de Maica Siluana Vlad,
cea mai frumoasă carte pe acest subiect, cred eu:
- Rugăciunea lui Iisus, rugăciunea inimii, Editura Mitropolia Olteniei

Bucuria, faţa lui Dumnezeu în om este cartea eveniment a vieţii mele, cea care mi-a schimbat viziunea asupra vieţii.
În limbajul meu colocvial s-ar spune cam aşa:
În locul unui Dumnezeu încruntat şi nepăsător,
aşa cum îl vedeam eu prin ceaţă (aici e material pentru o carte întreagă),
care aştepta de la om să fie cât mai „cuminte şi evlavios” -
am descoperit că
Dumnezeu zâmbea şi privea binevoitor spre oameni, cu deosebire încurajator.
Mai mult, Dumnezeu aştepta ca omul să crească şi nu să fie timorat de greutăţile vieţii.
Iar aceasta presupunea mai mult efort şi curaj din partea omului decât acela de a fi „cuminte şi evlavios” (şi aici e material pentru o carte întreagă).

Aceasta presupune, adaug eu acum, şi riscul aproape sigur de a nu fi înţeles de cei „evlavioşi”… Mai ales dacă nu invoci toată ziua şi la tot pasul, sau chiar deloc, cuvântul „Dumnezeu”…
Şi dacă ţi-a mai pus şi destinul nişte condiţii mai aspre pe drumul vieţii.

Primele mele exercitii de meditatie
- care mi-au fost de un ajutor VITAL -
le-am învãtat buchisind cu dictionarul francez-român dupã cartea
DINCOLO, ÎN ADÂNCUL NOSTRU
.

Apoi am gãsit marile cãrti ale lui K.G. Durckheim, absolut necesare mie.

Drumul meu a continuat mai departe un pic fundamental altfel, incluzând travaliul asupra inconstientului - ceva absolut necesar pentru a deveni reali.
M-am explicat AICI


Dacã pãrintele Alphonse nu ar fi existat, nu ar fi existat nici acest site... as putea spune.

Pagina de pe acest site destinatã comunitãtii Bethanie se aflã aici

Pagine de internet a Centrului BETHANIE, Gorze, France se aflã aici:
http://www.centrebethanie.org/

17 ianuarie 2020

Cred cã nu am insistat destul pe tema acestei cãrti formidabile pentru cei interesati de actualizarea sinelui:



În plus fatã de valoarea supravietuirii postulatã de Darwin, acum putem postula si "valorile dezvoltãrii". Nu numai cã e bine ca omul sã supravietuiascã, ci e de asemenea bine (preferabil, de ales, bine pentru organism) ca el sã evolueze în directia umanitãtii depline, cãtre împlinirea potentialurilor sale, cãtre fericire, seninãtate, experiente de vârf, cãtre transcendentã, cãtre o cunoastere mai bogatã si mai corectã a realitãtii si asa mai departe.


A.H. Maslow - Motivatie si personalitate, Editura TREI

Am postat mai demult si un fragment din carte,
Diferente între trebuintele superioare si cele inferioare
aici pe site:
pagini/Abraham_Maslow_Motivatie_si_personalitate.htm

Apropo de Piramida trebuintelor conceputã de A. Maslow... si actualizatã tot de el.

12 ianuarie 2020

Recomandare de lectură

EPOCA ÎNTUNECĂRII. Cum a distrus creştinismul lumea clasică
de Catherine Nixey, Editura HUMANITAS

Aceasta este o carte despre distrugerea lumii clasice de către creştini. Asaltul creştin nu a fost singurul – focul, calamităţile naturale, invaziile şi timpul însuşi au avut rolul lor -, dar acest volum se concentrează în particular pe asediul purtat de creştinism. Asta nu înseamnă că Biserica nu a păstrat unele lucruri. A făcut-o. Însă, istoria faptelor bune ale creştinismului din această perioadă s-a tot spus. Asemenea cărţi proliferează în biblioteci şi librării. Însă istoria şi suferinţele celor pe care creştinătatea i-a înfrânt nu a fost spusă. Această carte urmăreşte tocmai acest lucru. (p.24)

O mică observaţie în final (în finalul introducerii adică). Mulţi, foarte mulţi oameni buni sunt împinşi de credinţa lor creştină să facă multe, foarte multe lucruri bune. O ştiu pentru că eu însămi beneficiez aproape zilnic de pe urma unei asemenea bunătăţi. Această carte nu se vrea a fi un atac împotriva acestor oameni şi sper ca ei să nu o perceapă astfel. Dar nu putem tăgădui că au fost şi încă mai sunt persoane care se folosesc de monoteism şi de armele sale pentru scopuri îngrozitoare. Creştinismul e o religie mai puternică şi mai mare când recunoaşte şi înfruntă acest lucru. (p.29)


Două paragrafe din Introducerea acestei cărţi, foarte interesantă şi curajoasă.
De menţionat că autoarea provine dintr-o familie de foşti monahi.

Pe LIBRIS am văzut că s-a epuizat.
Detalii carte pe ELEFANT aici:
https://www.elefant.ro/epoca-intunecarii

Crestinismul le-a spus generatiilor viitoare cã victoria sa asupra vechii lumi a fost sãrbãtoritã de toti, iar generatiile care au urmat au luat de bunã aceastã minciunã.
(p.259)

Tocmai am terminat de citit cartea azi dimineatã. (13.01.2020)
Cartea e cutremurãtoare. Trebuie sã avem o imagine realã a trecutului. Mai ales când au fost sterse cu atâta insistentã urmele.

O recenzie penetrantã a cãrtii scrisã de Dana Jalobeanu poate fi cititã aici:
https://letstalkaboutbooks.blog/2019/11/29/epoca-ciclopilor/

Alte cărţi interesante, toate trei de la Editura LITERA, pe care le-am prins la ofertă zilele acestea:
Simon Sebag Montefiore – Titani ai istoriei. Giganţii care ne-au modelat lumea
Simon Sebag Montefiore – Monştri. Cele mai malefice personalităţi istorice de la Nero la Osama Bin Laden
Toby Green – INCHIZIŢIA.  O istorie a terorii în secolele al XV-lea – al XVIII -lea

11 ianuarie 2020

Elogiu mersului pe jos

Zilele trecute, fiind în tramvai, am văzut printre pietonii de pe trotuar un mers care mi-a atras atenţia. Era un bărbat tânăr al cărui mers se remarca printre toţi ceilalţi, care mergeau unii agale, altii grăbiţi, unii absenţi, altii crispati, unii îngânduraţi. Era o plăcere să-l priveşti mergând. Mergea ca un om liber, drept (cu demnitate, dar nu cu arogantã), destins şi totuşi hotărât. Constient de valoarea sa de om... Se vedea că simte plăcerea de a merge. Dürckheim vorbea despre faptul că noi, oamenii, am pierdut plăcerea de a merge.

Aseară, venind de la plimbarea mea zilnică, cam o oră de mers în ritmul meu (vioi, rapid dar destins) m-am întâlnit cu o familie de prieteni, care mi-au spus că m-au văzut de departe, deşi era întuneric deja: după mers. Nu sunt primii care mi-au spus asta
:).  Nu ştiu cum defineste fiecare mersul meu pe care constat cã îl remarcă fiecare. Cineva mi-a spus cã merg foarte hotãrât... Adevărul este că eu am descoperit empiric că acest mers pe jos îmi face extrem de bine şi fizic, şi psihic. Eu chiar merg pentru simpla plãcere de a merge. Desi merg destul de repede, o fac fãrã efort, se pare cã a devenit deja un exercitiu. Mă întorc acasă odihnită şi în formă după ora mea de plimbare în ritmul meu propriu.

Azi-dimineaţă am descoperit, citind newsletterul de la Polirom, că este în curs de apariţie cartea ELOGIUL MERSULUI scrisă de un cercetător în neuroştiinţe, tocmai pe acest subiect. Efectele benefice ale mersului pe jos sunt mult mai multe, m-am uitat în descrierea cărţii pe AMAZON. Abia aştept să apară cartea.



Asa aratã poza cãrtii.
Cel fix din mijloc din primul rând mi se pare a fi în postura justã, seamãnã cu mersul pe care l-am remarcat eu din tramvai.

Mersul biped l-a ajutat pe om în cursul evolutiei sale. Si îl ajutã în continuare ca exercitiu în dobândirea acelei verticalitãti autentice specific umane, de persoanã: bine ancoratã între Cer si Pãmânt.

Ce spune Durckheim pe tema posturilor noastre, care ne exprimã si ne structureazã totodatã - o multime de lucruri interesante pe acest subiect - gãsiti aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/search/label/exercitii%20initiatice
E vorba despre a fi în HARA când mergem - corespondenta dintre fiinta noastrã esentialã si pozitia corpului nostru.

5 ianuarie 2019


Un film documentar despre meditatia crestinã si în spirit Zen (în francezã) poate fi vizionat aici:
http://presence-lefilm-meditation.fr/
11 scurte interviuri cu persoane de diverse confesiuni
care practicã aceastã meditatie.

Printre acestia Laurence Freeman, Francis Dekeyser.

În coltul din dreapta sus pot fi selectate cele 11 interviuri.
Eu încã nu le-am vizionat.

Pe de altă parte, în alte pãrti se vorbeşte mult astăzi despre meditaţie – în sens exclusiv laic însã.
Reprezentarea mentalã (perspectiva, Weltanschauung) a celui care mediteazã conteazã fundamental, deoarece nu suntem roboti, ci fiinte umane care înaintãm într-o directie, care tine de o perspectivã, nu-i asa?

Unii simt cã meditatia este religioasã, altii o vor exclusiv laicã...

Atitudinea justã în privinta meditatiei este o chestiune de finete, dar esentialã, pe care si-o poate pune numai cel care o practicã deja ca stil de viatã.

Ceva interesant în acest sens spune Dominique Durand:

Cum ar putea spiritualul sã se manifeste, dacã nu în transparenta umanului, si cum sã nu vezi prin anumite exigente, care iau nastere în corp, „intentiile cerului”?

Meditaţia numită „laică” riscă să-l închidă pe om într-un fel de auto-suficienţă,
lăsându-l  la distanţă de misterul a ceea ce acţionează în el în linişte: viaţa.


Să ne ferim să calificăm meditaţia şi să o reducem la un cadru definit oricare ar fi acesta, am risca astfel să-l condamnăm pe om la o eternă căutare a părţii sale lipsă, exact acea parte care nu lipseşte niciodată.

Dominique Durand  în Scrisoarea pe ianuarie 2020 de la CENTRE DÜRCKHEIM, Mirmande, France - tradusã integral în româneste AICI
 

Mărturisesc că eu sunt năucit de cuvintele goale rostite în cadrul comercializării acestui cuvânt astăzi tendinţă: meditaţie. Reprezentările mentale prin care fiecare crede că poate răspunde la întrebarea: „Pentru ce şi cum să medităm?” aruncă un voal peste valoarea şi sensul exerciţiilor care îşi au rădăcinile în Orient şi în Extremul Orient. Bogăţia acestor exerciţii i se dezvăluie celui care, zilnic, reia acelaşi exerciţiu. Singurul scop al practicii este practica!
Care practică? Prezenţa la „EuSunt”; prezenţa la actul de a fi la momentul prezent fără a se pierde în reprezentări pe care mentalul şi le face despre „Eu sunt Eu”. Ceea ce necesită trecerea de la lumea gândită la lumea sensibilă.

Jacques Castermane în aceeaşi scrisoare, tradusã integral pe blogul destinat lui KGD
AICI

2 ianuarie 2020

Viaţa-i datorie grea

Război e de viteji purtat!
Viaţa-i datorie grea
Şi laşii se-ngrozesc de ea -
Să aibă tot cei laşi ar vrea
Pe neluptat.


George Coşbuc - Moartea lui Fulger

Salt la începutul paginii aici